Exista medicamente gata preparate pentru toate tipurile de hipertiroidie Unele simptome ale hipertiroidiei, ca de exemplu tremurul mainilor sau palpitatiile cauzate de excesul de hormoni tiroidieni care afecteaza sistemul cardiac si pe cel nervos, pot fi ameliorate in cateva ore cu medicamente din seria beta-blocantilor ( ex. propranolol ) Acestea blocheaza efectul hormonilor tiroidieni dar nu au efect asupra glandei tiroide – astfel ca beta-blocantii nu vindeca hipertiroidia si nu diminueaza cantitatea de hormoni tiroidieni produsa, ci doar amelioreaza simptomele. Pentru pacientii cu episoade de hipertiroidie ( tiroidita sau medicamente luate in exces ) beta blocantele pot fi singurul tratament necesar. De indata ce tiroidita ( inflamarea glandei tiroide ) dispare pacientul poate renunta la ele.

Medicamente antitiroidiene
Pentru pacientii cu forme constante de hipertiroidie ca de exemplu boala Basedow - Graves sau gusa toxica multinodulara, se folosesc adesea medicamente antitiroidiene. Scopul acestei terapii este de a opri tiroida de a mai produce hormoni. Doua dintre cele mai obisnuite medicamente care impiedica glanda sa mai secrete hormoni sunt methimazol si propilthiouracil. Urmarind activitatea glandei se constata ca se mai produc hormoni dar in cantitati mici. Urmand tratamentul cu rigurozitate, hipertiroidia se poate regla in cateva saptamani. Medicamentele antitiroidiene pot avea rareori efecte secundare cum ar fi inrosirea pielii, mancarimi sau febra. In cazuri extreme poate aparea o inflamare a ficatului sau o carenta a celulelor albe. Pacientii ce iau astfel de medicamente trebuie sa opreasca administrarea lor si sa se prezinte la doctor daca li se ingalbeneste pielea, au febra mare sau dureri mari in gat. Cel mai mare neajuns al tratamentului medicamentos este ca boala revine de indata ce acesta este intrerupt. De aceea pacientii care sufera de hipertiroidie sunt sfatuiti sa aleaga un tratament care sa previna permanent producerea de hormoni in exces.

Tratamentul cu iod radioactiv
Tratamentul cu iod radioactiv este cel mai des recomantat in cazul hipertiroidiei. Acest tratament se bazeaza pe faptul ca celulele glandei tiroide sunt singurele celule in organism care au capacitatea de a absorbi iodul. Dandu-i iodului o forma radioactiva ii conferim puterea de a omora prin otravire celulele tiroidei care il absorb. Si pentru ca iodul nu mai este absorbit in alte celule din organism, nu exista riscul iradierii altor organe. Iodul radioactiv poate fi administrat fara spitalizare. Acest fel de terapie se recomanda o luna sau doua iar medicamentul radioactiv se elimina complet in cateva zile. Majoritatea pacientilor sunt vindecati cu o singura doza de iod radioactiv. Singurul efect secundar este slabirea activitatii glandei. Problema este insa ca iodul radioactiv omoara prea multe celule ale tiroidei astfel incat aceasta nu mai produce destui hormoni – ajungandu-se astfel la hipotiroidie. Nu exista nici o dovada ca tratamentul cu iod radioactiv duce la cancerul tiroidei sau al altui organ sau ca dupa acest tratament femeile nu mai pot ramane insarcinate sau ca nu vor aduce pe lume un copil sanatos in viitor. Este important de subliniat ca exista mai multe tipuri de iod radioactiv ( izotopi ). Izotopii folositi la scanarea tiroidei sunt slabi si nu duc la distrugerea celulelor tiroidei

Indepartarea chirurgicala a glandei sau a nodulilor
O alta metoda de vindecare permanenta a hipertiroidiei este indepartarea partiala sau totala a glandei. Tratamentul chirurgical nu este de obicei prima optiune. Motivul este ca hipertiroidia este rezultatul producerii in exces a hormonilor de catre toata glanda ( Boala Basedow – Graves ) si metodele amintite pana acum dau rezultate bune in majoritatea cazurilor. Desi un numar de pacienti cu boala Basedow - Graves vor trebui supusi la indepartarea chirurgicala a glandei ( nu pot tolera tratamentul sau refuza iodul radioactiv ) mai sunt si alte forme de manifestare a acestei boli care pot fi vindecate doar prin indepartarea tiroidei in prima faza de manifestare a bolii. In functie de localizare medicul indeparteaza doar o parte a lobului sau intreg lobul unde este localizat nodulul „fierbinte” care produce hormoni in exces.Un dezavantaj potential al operatiei ar fi ca in timpul actului chirurgical se pot rani alte parti aflate in vecinatatea glandei, ca de exemplu nervul laringeu recurent responsabil cu vocea. Se intampla la 1 % din pacienti. Ca si in cazul tratamentului cu iod radioactiv, dupa operatie se poate constata aparitia hipotiroidismului. Acest lucru se intampla cand se indeparteaza toata glanda dar sunt cazuri in care apare si cand se indeparteaza doar o portiune.
Cand apare hipotiroidismul ca urmare a tratamentului unei glande prea active diagnosticul se pune usor si se recomanda tratamentul cu levotiroxina. Acest medicament inlocuieste pe deplin deficienta de hormoni tiroidieni si, folosit in doze adecvate, se poate lua neintrerupt fara efecte secundare sau complicatii. O singura tableta pe zi.

Nu uitati ca boala tiroidei este foarte des intalnita si ca boala poate fi usor diagnosticata si tratata