Index alfabetic general
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Z
Publicitate
Sondaj
Care dintre urmatoarele ar trebui evitate atunci cand esti insarcinata ?
Cofeina
Fumatul
Sexul
Exercitiul fizic
Lactate nepasteurizate
Mezeluri si carne neprelucrata termic
Mersul cu avionul
Ce parere aveti despre eMedOnline.ro?
Excelent
Bun
Satisfacator
Nesatisfacator
  • Newsletter
Boli si afectiuni - Index alfabetic
A B C D E F G H I J K L M N O P R S T U V W Z
Boli si afectiuni :: Inima si vase de sange


Fibrilatia atriala

Care este tratamentul fibrilatiei atriale?
Autor: Dr. Dorin Rosca
In acest articol:
  1. Ce este fibrilatia atriala?
  2. Care sunt factorii de risc pentru fibrilatia atriala?
  3. Care sunt simptomele fibrilatiei?
  4. Care sunt cauzele fibrilatie atriale?
  5. Care sunt complicatiile fibrilatiei atriale?
  6. Teste de screening si diagnostic
  7. Care este tratamentul fibrilatiei atriale?
  8. La ce ma pot astepta in viitor?
  9. Ingrijire personala
  10. Fibrilatia atriala pe scurt

Tratamentul pentru fibrilatia atriala depinde de cat de severe sunt simptomele. Depinde deasemenea daca in acelasi timp aveti si o boala de inima sau un AVC recent.
Tratamentul pentru fibrilatia atriala include medicamente si proceduri care restabilesc ritmul normal al inimii. Scopurile tratamentului pentru fibrilatia atriala sunt :

  • Restabilirea ritmului normal al inimii (controlul ritmului)
  • Scaderea frecventei cardiace (controlul frecventei)
  • Prevenirea formarii cheagurilor sanguine

Cardioversia: Restabilirea ritmului normal al inimii
Daca fibrilatia atriala are mai putin de 48 hore de la aparitie, doctorul poate recurge la o procedura numita cardioversie, folosind fie medicamente fie un soc electric cu voltaj mic (cardioversie electrica), pentru a transforma bataile neregulate ale inimii in ritm normal (ritm sinusal). Aceasta poate fi realizata in doua moduri:

  • Cardioversia cu medicamente. Daca simptomele sunt usoare, sunt administrate medicamente care sa rareasca bataile inimii. Se folosesc medicamente numite antiaritmice, care au ca scop oprirea tremorului atriilor si restabilirea ritmului sinusal normal. Desi aceste medicamente pot fi eficiente pentru a restabili ritmul sinusal la majoritatea oamenilor, ele pot avea si efecte secundare cum ar fi greata, ametelile, oboseala. In rare cazuri, ele pot de fapt sa creasca frecventa inimii. Aceste medicamente pot fi necesare permanent. Daca fibrilatia atriala nu dispare, doctorul poate decide sa incerce cardioversia electrica.
  • Cardioversia electrica. Daca fibrilatia este noua si se manifesta cu multe simptome, doctorul poate decide tratamentul prin cardioversie electrica. Pentru acest tratament, sunt administrate medicamente sedative (de calmare). Apoi este aplicat un soc electric pentru a face inima sa revina la ritmul sau normal. In aceasta scurta procedura este administrat inimii un soc electric prin intermediul unor padele ori plasturi plasati pe piept. Socul opreste activitatea electrica a inimii pentru o fractiune de secunda. Cand reincepe, isi poate relua ritmul normal. Procedura este efectuata sub o usoara anestezie. Riscurile cardioversiei electrice includ: AVC, infarct miocardic, arsuri ale pielii si, in rare cazuri, moartea.

Inainte de a fi supus cardioversiei este posibil sa fie administrat un medicament pentru fluidizarea sangelui timp de cateva saptamani pentru a reduce riscul cheagurilor de sange din interiorul atriilor si riscul de atac cerebral. Ca alternativa chiar inainte de cardioversie se poate face ecocardiografia transesofagiana pentru a exclude prezenta vreunui cheag.
Dupa cardioversia electrica, sunt prescrise adesea medicamente antiaritmice pentru a preveni viitoarele episoade de fibrilatie atriala. Din pacate, chiar si cu medicamente, sansa de a se produce un alt episod de FA este mare.
Pacientii care ating si mentin mai probabil un ritm cardiac normal prin cardioversie electrica sau chimica sunt urmatorii:

  • Pacientii mai tineri de 65 de ani
  • Pacientii care au avut FA pentru scurt timp (mai putin de 12 luni)
  • Pacientii cu dimensiuni normale ale atriilor si ventriculilor
  • Pacientii care au suferit primul episod de FA

Incetinirea ritmului cardiac
Cand fibrilatia atriala nu poate fi convertita, scopul este sa incetineasca ritmul inimii (controlul ritmului). In mod traditional, doctorii au prescris tratamentul cu digoxin. Acesta poate controla ritmul inimii in repaus dar nu atat de bine in timpul activitatii. Majoritatea oamenilor necesita tratament suplimentar sau alternativ, cum ar fi blocante ale canalelor de calciu sau beta blocante. Acestea controleaza consecvent ritmul inimii atat in timpul efortului cat si in repaus. In general, frecventa cardiaca ar trebui sa fie intre 60 si 100 batai pe minut in repaus. Medicul va poate sfatui in privinta frecventei cardiace maximale.
Candidatii la terapia de controlare a ritmului sunt:

  • Pacientii care au avut FA mai mult de un an
  • Pacientii cu modificari semnificative ale valvelor inimii
  • Pacientii cu dimensiuni mari ale inimii ca rezultat al insuficientei cardiace sau cardiomiopatiilor (slabirea muschiului inimii)
  • Pacientii cu efecte secundare semnificative sau intolerabile la medicamentele pentru FA

Prevenirea formarii cheagurilor sanguine
Daca fibrilatia atriala are durata mai mare de 48 de ore, incercarea de cardioversie ar putea provoca un accident vascular cerebral. In acest caz, este necesara administrarea unor medicamente anticoagulante pentru cateva saptamani inainte ca medicul sa incerce cardioversia. Administrarea de anticoagulante reduce sansa unui cheag sa mearga de la inima la creier dupa cardioversie. Riscul de AVC ar fi in mod special mai mare in cazul in care alaturi de fibrilatia atriala ar fi si o alta boala cardiaca. In aceasta situatie, doctorul ar putea prescrie medicamente pentru fluidizarea sangelui (anticoagulante), cum ar fi warfarina ori aspirina, in plus fata de medicatia desemnata sa trateze bataile neregulate ale inimii.

Tratamente nemedicamentoase
In anumite situatii, oamenii cu fibrilatia atriala dificil de controlat, care nu au fost ajutati de alte tratamente pot beneficia de tehnici mai invazive, cum ar fi:

  • Ablatia nodului atrioventricular (NAV) cu implantarea unui pacemaker.
  • Implantarea unui pacemaker.
  • Ablatia venei pulmonare.
  • Implantarea unui defibrilator atrial.



Pagini: « 1 ... 3 4 5 6 (7) 8 9 10 »
<< Defecte congenitale cardiace Hipertensiunea arteriala >>
Legat de acest subiect
Publicitate
Publicitate
Pagina principalaDespre EmedOnLinePublicitateFinantareConfidentialitatePublica un articolContact
Boli si afectiuni : Afectiuni digestiveAlergiiAparatul respiratorBTS Boli cu transmitere sexualaBoli autoimune si sistemiceCancerControlul greutatiiFicatInima si vase de sangeMenopauzaNas, Gat si UrechiOase si muschiObstetrica si ginecologieOchiPediatriePiele, Unghii si ParPsihiatrieRaceala si gripaSangeSexologieSomnTiroidaUrologie
Categorii : AnalizeIngrijire si frumuseteInterventiiPsihologie Sarcina si nastereaSanatatea copiluluiSanatatea familieiSanatatea femeiiSemne si simptome
Medicamente : Digestiv si metabolismSangeCardiovascularDermatologieGenitourinarHormoniAntiinfectioaseAntineoplaziceSistem muscular scheleticSistem nervosAntiparazitare RespiratorOrgane senzitive
e-medOnline © 2006-2007