Index alfabetic general
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Z
Publicitate
Sondaj
Care dintre urmatoarele ar trebui evitate atunci cand esti insarcinata ?
Cofeina
Fumatul
Sexul
Exercitiul fizic
Lactate nepasteurizate
Mezeluri si carne neprelucrata termic
Mersul cu avionul
Ce parere aveti despre eMedOnline.ro?
Excelent
Bun
Satisfacator
Nesatisfacator
  • Newsletter
Boli si afectiuni - Index alfabetic
A B C D E F G H I J K L M N O P R S T U V W Z
Boli si afectiuni :: Psihiatrie


Psihoza maniaco-depresiva (tulburarea bipolara)

Care sunt simptomele?
Autor: Dr. Alina Mandragiu
In acest articol:
  1. Ce este psihoza maniaco-depresiva?
  2. Care sunt simptomele?
  3. Evolutie
  4. Prognostic
  5. Care este tratamentul psihozei maniaco-depresive?

Conceptul de tulburare bipolara a fost extins de la modificari subtile cu variatii “normale” ale dispozitiei pana la modificari majore, patologice ale dispozitiei.
Exista astfel trei tipuri de tulburare bipolara:
I- Se caracterizeaza printr-unul sau mai multe episoade maniacale sau mixte , acompaniate de regula de episoade depresive majore
II- Unul sau mai multe episoade depresive majore, acompaniate de un episod hipomaniacal
III- tulburare pseudo-unipolara - grup heterogen de pacienti care experimenteaza episoade recurente de depresie unipolara si elemente clasice care pot sugera ca pacientul este pe cale sa aiba un episod maniacal; acesti pacienti pot avea istoric familial de tulburare bipolara, frecvent vireaza spre episoade hipomaniacale.

Formele usoare par a fi frecvente si pot deveni severe datorita unor factori ce le determina gradul de evolutie. Factorii declansatori pentru o astfel de evolutie pot fi mediati social, prin medicamente sau hormonal. Este vorba despre o interactiune complexa intre predispozitia genetica, personalitate, stres, evenimente de viata, modificate de susceptibilitatea comportamentala.

Semne si simptome ale maniei:

  • dispozitie iritabila / euforica, violenta verbala si fizica ce dureaza de cel putin o saptamana la care se adauga 4 (daca e iritabil) respectiv 3 simptome cardinale ale maniei
  • insomnie- scade nevoia de somn, pacientul nefiind afectat de nivelul energetic care este chiar crescut ( diferit de depresie in care nivelul energetic este scazut, scade durata somnului cu oboseala consecutiva )
  • sentimente de marire, grandoare care sunt consecinta inflatiei autostimei - variaza de la incredere crescuta in fortele proprii pana la delirul grandomanic
  • fuga de idei
  • hiperactivitate (sociala, sexuala, profesionala)
  • logoree (vorbeste mult)
  • dezinhibitie (verbala, sexuala, in maniera de a sofa, cheltuie mai mult, initiative neasteptate in a initia calatorii)
  • abuz de droguri - in special cocaina, alcool, sedative

Accesul maniacal  poate debuta brusc, exploziv sau precedat de simptome prodromale: indispozitie, tulburari digestive, tulburari respiratorii sau tulburari psihice care, la acelasi bolnav, de obicei sunt aceleasi („simptom semnal"). In perioada manifestarilor efective, tulburarile afective domina tabloul psihic, aparand o crestere a tonusului afectiv, euforia: bolnavul este intr-o exagerata buna-dispozitie, vesel, canta, danseaza, intra repede in relatii cu cei din jurul sau, este dispus la glume, ironii. Ritmul ideativ creste ca un torent, bolnavul este logoreic, schimband subiectul prin asociatii repezi („fuga de idei"), care se realizeaza prin rima, ritm, contrast, continuitate. Aceasta fuga de idei efervescenta poate duce chiar la incoerenta, prin scaderea legaturilor logice. Buna-dispozitie a maniacalului poate dezlantui in salonul de bolnavi o adevarata contagiune psihica, dispunand pe cei din jurul sau. Atentia spontana este exagerata, in dauna atentiei provocate, a tenacitatii si concentrarii. Memoria faptelor si evenimentelor vechi si recente este crescuta, realizand chiar o hipermnezie. Evocarile sunt etalate cu lux de amanunte, bolnavul vorbeste si scrie mult ( graforee ). Datorita superficialitatii perceptiior, din cauza hipervigilitatii atentiei, apar si iluziile, in special iluziile de persoana: bolnavul confunda usor o persoana cu alta, prin scaderea posibilitatii de diferentiere. Pe planul gandirii este de subliniat aparitia ideilor delirante avand continut expansiv, a ideilor de marire, de autosupraapreciere. De exemplu, in plin puseu maniacal, o pacienta sustinea ca sotul sau, sublocotenent, a fost ridicat la grad de general, iar ea va deveni in curand prim soprana pe scena Operei. Delirul expansiv al maniacalilor este insa instabil, fugitiv, modificandu-se si renuntand la el de la o zi la alta. Limbajul gesticulat al bolnavului in puseu maniacal este bogat, iar tinuta, imbracamintea este multicolora, ornamentala, femeia se fardeaza exagerat, iar tendintele spre exhibitionism si hipersexualitate sunt frecvente. Netratat, accesul maniacal poate dura luni de zile. Remisiunea survine dupa cateva zile sau saptamani de tratament.

Semne si simptome ale depresiei:

  • dispozitie trista, anxietate, accentuate dimineata
  • idei de inutilitate, culpabilitate , neajutorare
  • scaderea interesului pentru activitatile zilnice
  • fatigabilitate, scaderea randamentului util
  • dificultati de concentrare, de a lua decizii
  • scadere memoriei
  • neliniste, iritabilitate
  • insomnii sau hipersomnii, vise cu cosmaruri
  • cresterea sau uneori scaderea apetitului cu modificarea greutatii
  • scaderea stimei de sine, tendinta de devalorizare, aprecieri negative a calitatilor fizice si psihice
  • acuze somatice - diverse dureri care nu sunt de cauza organica ( palpitatii , dureri de inima )
  • idei autolitice – de suicid , idei de culpabilitate.

Accesul depresiv, numit si melancolie, este o alta manifestare a psihozei periodice, care poate surveni imediat sau dupa un interval de la remisiunea accesului maniacal sau a altui acces depresiv. Tabloul clinic al melancoliei este situat la polul opus maniei. Dispozitia trista, ideatia incetinita, aparitia unei senzatii neplacute, cu lipsa poftei de mancare, lipsa de imbold in activitate sunt simptome ce preceda uneori tabloul melancolic. in perioada manifesta, melancolicul este abatut, trist, abulic, adica nu are initiativa si nici placerea de a fi activ. Bolnavii vorbesc in soapta, raspunzand monosilabic la intrebari. Acestei inhibitii a functiilor psihice ii corespunde si o inhibitie motorie; stau pe marginea patului, cu capul plecat pe piept, cu mainile incrucisate, cu mimica exprimand o adanca durere morala, se plang ca nu mai pot simti aceleasi sentimente, ca nu mai pot participa la viata („anestezie psihica dureroasa").
Cand depresiei i se adauga teama ( anxietatea ), melancolicii devin nelinistiti, se plimba agitati de la un capat la celalalt al camerei, isi frang mainile, implora de la cei din jur ajutor sau cer sa li se curme viata. Halucinatiile si iluziile auditive apar rar si au caracter depresiv.
Nu rareori, gandurilor li se adauga idei delirante, avand continut depresiv. Intr-o forma mai grava, melancolia imbraca forma stuporoasa: melancolicul ramane la pat, refuza alimentatia, nu comunica cu nimeni, nu se misca din pat, nici chiar pentru indeplinirea unor necesitati fiziologice ( urineaza in pat ).
Acesti bolnavi, dupa un timp, din stupoare, pot trece la acte impulsive bruste ( se automutileaza, se dau cu capul de pereti, se pot chiar sinucide ). Dupa cum vedem, melancolia este o mare urgenta de asistenta psihiatrica. Sinuciderea survine cu o frecventa maxima, de obicei la iesirea din inhibitia motorie sau in perioadele de iesire din acces. Ca si in sindromul maniacal, si in sindromul melancolic intalnim simptome de ordin somatic. Maniacalii se alimenteaza superficial, avand un metabolism bazal crescut, scad in greutate, au un puls crescut si uneori tranzitul gastrointestinal crescut.

Hipomania

Hipomania este un nivel mediu de manie care-l face pe omul ce experimenteaza aceasta tulburare sa se simta bine, este asociata cu o buna functionare si productivitate crescuta.
De aceea, cand familia sau prietenii invata sa recunoasca aceste modificari in comportament, pacientul poate nega existenta oricarei probleme.
Fara tratament adecvat, hipomania se poate transforma in manie severa sau chiar in episod depresiv.
Uneori, episoadele maniacale sau depresive pot contine elemente psihotice - halucinatii auditive, vizuale sau tactile, simte prezenta unei persoane care nu este de fapt in apropiere; sau delir de grandoare - nejustificat de situatia reala a individului, de exemplu, crede ca  este presedinte sau ca ar avea puteri supranormale – in manie, sau idei de vinovatie sau ruinare –in depresie.
Uneori, aceasta tulburare se confunda cu schizofrenia datorita elementelor halucinatorii.
Simptomele de manie si cele de depresie pot surveni in acelasi timp. In acest caz se numeste stadiul bipolar mixt.

Simptomele tulburarii mixte:

  • agitatie
  • tulburari hipnice ( de somn )
  • modificari ale apetitului
  • psihoza 
  • ganduri de suicid

Persoanele cu astfel de tulburare pot avea o dispozitie deosebit de trista, neajutorata si in acelasi timp se pot simti extrem de plini de energie.
Tulburare bipolara poate apare si in cazul consumului de alcool sau abuzului de droguri, performantelor scazute la scoala sau relatiilor interpersonale neadecvate. Astfel de probleme pot accentua simptomele unei tulburari neexprimate clinic inca.

Tulburarea unipolara falsa

Termenul de “unipolar fals” este aplicat depresiei recurente clasificata initial ca unipolara, dar care dezvolta ulterior episoade maniacale sau hipomaniacale, necesitand reclasificarea ca tulburare bipolara.

Frecventa ciclica

Frecventa ciclica a variatiei dispozitiei in tulburarea bipolara  poate cuprinde perioade de remisiune cu durata de ani, apar schimbari  multiple ale dispozitiei in cursul unui an, pana la o forma extrema a variatiei dispozitiei care survine in decurs de ore sau minute. Trecerea de la un episod la altul este favorizata de diversi factori  ( stres, intreruperea tratamentului ).

A fost elaborata o subclasificare determinata de variatia dispozitiei ca frecventa ciclica in evolutia acestei conditii:

  • ciclizare rapida  - 4 sau mai multe episoade de perturbare semnificativa a dispozitiei intr-un an
  • ciclizare ultrarapida - episoade ce survin in saptamani sau zile
  • ciclizare ultradiana - variatii semnificative ale dispozitiei in cursul unei zile
  • ciclizare continua - absenta intervalelor de remisie

Ciclizarea rapida este asociata cu risc crescut de suicid. Stari afective mixte in care simptomele depresive si maniacale alterneaza atat de rapid incat se ajunge sa nu se mai poata face distinctia intre ele sau chiar coexista.
Abuzul de substante psihoactive si antidepresive a fost implicat in dezvoltarea ciclizarii rapide si pare a fi o complicatie a tulburarii bipolare tip II.
Alti factori organici, incluzand anomaliile pragului convulsivant, disfunctia hormonilor tiroidieni, pot avea legatura cu dezvoltarea sau accelerarea ciclurilor dispozitiei. Ciclizarea rapida din tulburarea bipolara tip II indusa de agentii farmacologici poate fi confundata cu stari mixte si poate duce la clasificari gresite.

Suicidul

Simptomele tulburarii bipolare pot fi atat de severe incat se poate ajunge la tentative de suicid.
Oricine are intentii suicidale necesita atentie medicala imediata, de preferinta a unui psihiatru sau psiholog.
Riscul suicidal pare a fi ridicat inca din stadiile incipiente ale bolii. De aceea, prin recunoasterea tulburarii bipolare si tratarea sa la timp poate scadea riscul de suicid.

Semne si simptome ce pot prevesti tentativa de suicid:

  • discutii despre sentimentul sinuciderii sau asteptarii mortii
  • se simte neajutorat, inutil, nimic nu se mai poate schimba in bine
  • se simte povara pentru familie si prieteni
  • abuz de droguri si de alcool
  • organizarea afacerilor (testament)
  • nota de ramas bun 
  • se pune in situatii care ii pun viata in pericol

Factori de risc ce favorizeaza suicidul:

  • evenimente traumatizante in viata
  • sex masculin
  • prezenta in familie a unor cazuri de suicid
  • severitatea simptomelor depresive
  • asocierea cu consumul de droguri



Pagini: « 1 (2) 3 4 5 »
<< Depresia Boala (maladia) Alzheimer >>
Publicitate
Publicitate
Pagina principalaDespre EmedOnLinePublicitateFinantareConfidentialitatePublica un articolContact
Boli si afectiuni : Afectiuni digestiveAlergiiAparatul respiratorBTS Boli cu transmitere sexualaBoli autoimune si sistemiceCancerControlul greutatiiFicatInima si vase de sangeMenopauzaNas, Gat si UrechiOase si muschiObstetrica si ginecologieOchiPediatriePiele, Unghii si ParPsihiatrieRaceala si gripaSangeSexologieSomnTiroidaUrologie
Categorii : AnalizeIngrijire si frumuseteInterventiiPsihologie Sarcina si nastereaSanatatea copiluluiSanatatea familieiSanatatea femeiiSemne si simptome
Medicamente : Digestiv si metabolismSangeCardiovascularDermatologieGenitourinarHormoniAntiinfectioaseAntineoplaziceSistem muscular scheleticSistem nervosAntiparazitare RespiratorOrgane senzitive
e-medOnline © 2006-2007