Index alfabetic general
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Z
Publicitate
Sondaj
Care dintre urmatoarele ar trebui evitate atunci cand esti insarcinata ?
Cofeina
Fumatul
Sexul
Exercitiul fizic
Lactate nepasteurizate
Mezeluri si carne neprelucrata termic
Mersul cu avionul
Ce parere aveti despre eMedOnline.ro?
Excelent
Bun
Satisfacator
Nesatisfacator
  • Newsletter
Boli si afectiuni - Index alfabetic
A B C D E F G H I J K L M N O P R S T U V W Z
Boli si afectiuni :: Psihiatrie


Schizofrenia

Forme de schizofrenie
Autor: Dr. Alina Mandragiu
In acest articol:
  1. Ce este schizofrenia ?
  2. Care sunt cauzele schizofreniei ?
  3. Care sunt simptomele schizofreniei ?
  4. Cum se diagnosticheaza schizofrenia ?
  5. Forme de schizofrenie
  6. Schizofrenia la copil
  7. Ce boli trebuie excluse cand punem diagnosticul de schizofrenie ?
  8. Evolutia si prognosticul schizofreniei
  9. Care este tratamentul schizofreniei ?
  10. Bibliografie

Exista mai multe tipuri de schizofrenie. De exemplu, pacientii care au  impresia ca sunt persecutati sunt catalogati ca suferind de "schizofrenie paranoida"; pacientii care sunt incoerenti dar care nu au iluzii sunt inclusi in categoria de "schizofrenie dezorganizata". Forma cea mai debilitanta de schizofrenie este schizofrenia "negativa": pacientii cu aceasta forma de boala sunt lipsiti de initiativa, motivatie, interes social, incapabili sa se bucure si sa reactioneze afectiv. Intrucat schizofrenia difera de la un pacient la altul ca intensitate, severitate si frecventa a episoadelor psihotice sau reziduale, multi specialisti folosesc termenul de "schizofrenie" pentru a descrie un spectru de boli cu gravitate variabila.

Schizofrenia paranoida:
Aceasta forma de schizofrenie este caracterizata de delire nesistematizate primare urmate de interpretari delirante cu caracter bizar de cele mai multe ori insotite de halucinatii auditive, tulburari de comportament, mergand pana la agitatie si agresivitate extrema.
Ideile delirante pot fi multiple insa, de regula, sunt organizate in jurul unei teme coerente.
Temele de persecutie pot determina un comportament suicidar, iar combinarea ideilor delirante de persecutie si de grandoare cu furia poate predispune individul la violenta.
Debutul acestui tip de schizofrenie este mai tardiv fata de debutul celorlalte tipuri de schizofrenie, situat in jurul varstei de 28-30 ani la persoanele care nu au avut probleme premorbide.
Prognosticul este mai bun, putand exista relatii interpersonale formale sau extrem de intense, cu functionare satisfacatoare familiala si sociala. 
 
Schizofrenie dezorganizata (hebefrenica):
Descrisa initial ca o dementiere precoce, aceasta forma de schizofrenie este insotita adesea de tulburari afective de tip maniacal care se instaleaza in perioada pubertatii si se caracterizeaza mai ales prin simptome caracteristice varstei: afectare, expresii mimice patetice, tendinta la obraznicii puerile, caricaturale iar pe de alta parte, precocitate, inclinare spre preocuparile inalte si abstracte.
Tulburarile de gandire, vorbire, comportament si afectivitate sunt obisnuite; gandirea este in mod obisnuit afectata, tulburarile ajungand la dezorganizarea totala, in continutul gandirii sunt prezente delire, deseori cu continut hipocondriac, pe tema masturbarii, menstruatiei; totodata, exista si tulburari de tip halucinator la care pacientul asista pasiv sau se amuza pe seama lor.
Sunt tipice pentru hebefrenie puerilismul, aspectul prostesc, stupiditatea, fenomene disociative ale gandirii, asociatiile de idei, jocuri de cuvinte, rasul nemotivat, regresiune afectiva, irascibilitate, euforie, stari depresiv-anxioase.
Aceasta forma a schizofreniei se caracterizeaza printr-o evolutie mai putin favorabila cu tendinta spre dementiere profunda cu tocire afectiva, comportament nerod si incoerenta accentuata a gandirii.

Schizofrenia catatonica:
In aceasta forma de schizofrenie predomina simptomele psihomotorii de tip cataton, cu imobilitate motorie, activitate motorie excesiva, negativism extrem, mutism, bizarerii ale miscarilor voluntare, ecolalie si ecopraxie.
Ecolalie=repetarea cuvintelor interlocutorului
 Ecopraxie=reacție patologică de imitare automată a gesturilor si acțiunilor cuiva.
Din aceasta forma a schizofreniei fac parte doar cazurile care evolueaza pe fondul constiintei clare si apare deobicei dupa o perioada prodromala indelungata (cu astenie, hipocondrie, tendinta la inchidere in sine, depresie sau apatie si saracire afectiva), boala incepe cel mai frecvent cu agitatie psihomotorie dupa care urmeaza nemijlocit stuporul catatonic.
Simptomele catatonice dispar in timpul somnului.
In timpul stuporului sau excitatiei catatonice severe poate fi nevoie de asistenta medicala pentru a se evitata autovatamarea sau vatamarea altora, malnutritia sau hiperpirexia (temperatura crescuta).
Simptomele catatonice pot apare si in alte forme ale schizofreniei, in alte tulburari psihotice, sau chiar boli organice, de exemplu, in encefalite, tumori de lob frontal, tulburari metabolice (porfirie).

Schizofrenia reziduala:
In acest grup sunt inclusi pacientii care au intrunit candva criteriile de schizofrenie dar in prezent nu mai au simptome caracteristice de boala, nu exista elemente psihotice proeminente (delirul daca exista, este incapsulat). Daca sunt prezente halucinatii si idei delirante, ele nu sunt acompaniate de un afect puternic.
Evolutia poate fi limitata in timp.

Schizofrenia nediferentiata:

Acest tip include bolnavii care intrunesc criteriile de diagnostic de schizofrenie, dar nu si pentru formele catatonice, paranoide sau dezorganizat.
Pare subtipul cel mai frecvent diagnosticat.

Formele de schizofrenie neincluse in clasificarea DSM:

Schizofrenia simpla: poate fi evidentiata la cazurile in care se produce pe nesimtite o saracire a intregii vieti psihice. Se caracterizeaza prin comportament ciudat, bizar care debuteaza insidios, prin incapacitatea de a face fata cerintelor sociale, un fel de “scleroza” a vietii afective si sociale. Astfel, comportamentul social devine din ce in ce mai precar, scopurile atinse in viata sunt din ce in ce mai modeste ca apoi nici macar acestea sa nu mai poata fi atinse. Totodata, delirele si halucinatiile lipsesc.
Evolutia este lenta, progresiva, spre deteriorarea personalitatii.

Tipul schizoafectiv
: pacientii prezinta trasaturi pronuntate maniacale sau depresive care evolueaza concomitent cu simptomele de schizofrenie (delir fantastic, tulburari de constiinta de tip oneroid, simptome catatonice si de automatism psihic).

Schizofrenia grefata
: tipul de schizofrenie care apare pe fondul unei dezvoltari deficitare intelectuale (oligofrenie). (in schizofrenie inteligenta nu este afectata)
Este vorba despre tablori clinice sarace, uneori se noteaza halucinatii primitive sau idei hipocondriace stereotipe.
idei hipocondriace=confera bolnavilor convingerea ca sunt amenintati de o boala foarte grea, incurabila, cu sfarsit letal, fapt pentru care amplifica si interpreteaza nemasurat tulburari efemere si neesentiale ale diferitelor organe. Se autoanalizeaza si se documenteaza necontenit in legatura cu presupusa afectiune.

Schizofrenia tardiva
: este forma ce apare dupa varsta de 40 ani, de cele mai multe ori nu se deosebeste de celalalte tipuri de schizofrenie insa s-a observat ca aceasta duce mai rar la un final grav si se termina adesea cu un defect usor sau chiar o vindecare sociala.




Pagini: « 1 2 3 4 (5) 6 7 8 9 10 »
<< Boala (maladia) Alzheimer Agorafobia >>
Publicitate
Publicitate
Pagina principalaDespre EmedOnLinePublicitateFinantareConfidentialitatePublica un articolContact
Boli si afectiuni : Afectiuni digestiveAlergiiAparatul respiratorBTS Boli cu transmitere sexualaBoli autoimune si sistemiceCancerControlul greutatiiFicatInima si vase de sangeMenopauzaNas, Gat si UrechiOase si muschiObstetrica si ginecologieOchiPediatriePiele, Unghii si ParPsihiatrieRaceala si gripaSangeSexologieSomnTiroidaUrologie
Categorii : AnalizeIngrijire si frumuseteInterventiiPsihologie Sarcina si nastereaSanatatea copiluluiSanatatea familieiSanatatea femeiiSemne si simptome
Medicamente : Digestiv si metabolismSangeCardiovascularDermatologieGenitourinarHormoniAntiinfectioaseAntineoplaziceSistem muscular scheleticSistem nervosAntiparazitare RespiratorOrgane senzitive
e-medOnline © 2006-2007