<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<!-- generator="ARTICLE @ DELTA powered by FeedCreator" -->
<rss version="0.91">
    <channel>
        <title>Enciclopedia Medicala Online :: Index</title>
        <description><![CDATA[XML pentru pagina principala]]></description>
        <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/</link>
        <lastBuildDate>Sun, 05 Feb 2012 05:18:19 +0200</lastBuildDate>
        <generator>ARTICLE @ DELTA powered by FeedCreator</generator>
        <image>
            <url>http://www.emedonline.ro/afectiuni/images/logo.png</url>
            <title>Enciclopedia Medicala Online :: Index</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/</link>
            <width>92</width>
            <height>18</height>
            <description>XML pentru pagina principala</description>
        </image>
        <language>ro</language>
        <managingEditor>dor_rox at yahoo dot com</managingEditor>
        <webMaster>dor_rox at yahoo dot com</webMaster>
        <category>Boli si afectiuni</category>
        <item>
            <title>Crampele musculare</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/303/c27</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Oase si muschi<br />Titlu: Crampele musculare<br />Sumar: Crampele musculare reprezinta contractii bruste ale unuia sau mai multor muschi. Rezultatul poate fi o durere intensa si imposibilitatea folosirii muschilor afectati. Popular se mai numesc carcei.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Methicillin-resistent Staphylococcus aureus (MRSA)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/302/c26</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Alergii<br />Titlu: Methicillin-resistent Staphylococcus aureus (MRSA)<br />Sumar: Methicillin-resistent Staphylococcus aureus (MRSA), este o infectie cauzata de o tulpina de bacterii cu stafilococi care a devenit rezistenta la antibioticele utilizate frecvent pentru a trata infectiile stafilococice obisnuite.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Alergie la mucegai</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/301/c26</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Alergii<br />Titlu: Alergie la mucegai<br />Sumar: Daca aveti alergie la mucegai, sistemul imunitar tinde sa reactioneze exagerat atunci cand respirati spori de mucegai. Aceasta reactie declanseaza o cascada de reactii care duc la simptomele alergiei. Ca si alte alergii, alergia la mucegai provoaca tuse, mancarime la ochi dar si  alte simptome. La unele persoane, alergia la mucegai este legata de astm sau de alte simptome respiratorii.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Sarcina molara</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/300/c24</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Obstetrica si ginecologie<br />Titlu: Sarcina molara<br />Sumar: Sarcina molara este o complicatie rara a sarcinii.Sarcina molara se datoreaza unei tulburari in timpul procesului de fertilizare si se caracterizeaza prin anomalii ale celulelor care formeaza placenta.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Menoragia</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/299/c24</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Obstetrica si ginecologie<br />Titlu: Menoragia<br />Sumar: Menoragia (numita si hipermenoree) este termenul medical pentru cresterea abundentei si a duratei menstruatiei. Orice femeie de varsta  reproductiva  se confrunta cel putin o data cu aceasta problema, iar unele au menstruatii abundente in fiecare luna.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Narcisismul</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/298/c6</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Psihiatrie<br />Titlu: Narcisismul<br />Sumar: Narcisismul este un termen folosit pentru a descrie precaderea cu care se pune accentul pe sine si pe auto-admiratie, stare care este dusa la extrem. Cuvantul "narcisism" vine de la un mit grecesc, in care un barbat frumos tanar pe nume Narcissus vede reflexia lui intr-un bazin de apa si se indragosteste de sine.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Meningiomul cerebral</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/297/c31</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Boli endocrine<br />Titlu: Meningiomul cerebral<br />Sumar: Un meningiom este o tumora care apare la meninge - membranele care inconjoara creierul si maduva spinarii. Cele mai multe meningioame sunt necanceroase (benigne), totusi, in cazuri mai rare se poate ca un meningiom sa fie conceros (malign). Unele meningioame sunt clasificate ca fiind atipice, ceea ce inseamna ca sunt nici benigne, nici maligne, ci mai degraba in intre.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Mastita</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/296/c24</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Obstetrica si ginecologie<br />Titlu: Mastita<br />Sumar: Mastita este o infectie a tesutului mamar careprovoaca dureri de piept, umflarea, incalzirea si inrosirea sanului. Daca aveti mastita, s-ar putea sa aveti, de asemenea, febra si frisoane. Mastita cel mai frecvent afecteaza femeile care alapteaza (mastita de lactatie), desi in situatii rare, aceastaafectiune poate afecta si femeile care nu alapteaza.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Sindromul Marfan</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/295/c9</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Ochi<br />Titlu: Sindromul Marfan<br />Sumar: Sindromul Marfan este o tulburare ereditara care afecteaza tesutul conjunctiv, care sustine ancorele, organele si alte structuri din corp. Deoarece tesutul conjunctiv este prin natura sa o parte integranta a corpului, sindromul Marfan poate afecta dezvoltarea si functionarea in mai multe parti ale corpului. Cele mai comune zone afectate sunt inima, ochii, vasele de sange si scheletul.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Boala Kawasaki</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/294/c11</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Inima si vase de sange<br />Titlu: Boala Kawasaki<br />Sumar: Boala Kawasaki este o afectiune care provoaca inflamarea in peretii arterelor mici si mijlocii pe tot corpul, inclusiv arterele coronare, care alimenteaza cu sange muschiul cardiac.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Hernia inghinala</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/293/c31</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Boli endocrine<br />Titlu: Hernia inghinala<br />Sumar: O hernie inghinala apare atunci cand tesutul moale - de obicei, o parte a intestinului - iese printr-un punct slab sau  printr-o ruptura in peretele abdominal inferior. Umflatura care rezulta poate fi dureroasa - in special atunci cand tusiti, va aplecati sau ridicati un obiect greu.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Unghia incarnata</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/292/c18</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Piele, Unghii si Par<br />Titlu: Unghia incarnata<br />Sumar: Unghia incarcnata este o afectiune comuna in care coltul unghiei creste in partea moala a degetului. Rezultatul este durere, roseata, umflaturi si, uneori, o infectie. De obicei unghia incarnata apare la degetul mare.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Indigestia</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/291/c8</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Afectiuni digestive<br />Titlu: Indigestia<br />Sumar: Indigestia - numita, de asemenea si dispepsie sau un stomac deranjat - este un termen general care descrie o stare de disconfort la nivelul abdomenului superior. Indigestia nu este o boala, ci mai degraba o colectie de simptome cum ar fi balonare, eructatii si greata.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Papilomavirusul uman (HPV)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/290/c25</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Aparatul genitourinar<br />Titlu: Papilomavirusul uman (HPV)<br />Sumar: Exista peste 100 de tipuri de papilomavirusuri (HPV), care infecteaza oamenii. Dintre acestea, mai mult de 40 de tipuri pot infecta tractul anogenital (tractul genital si anus) la barbati si femei si determina verucile genitale (cunoscut sub numele de condylomata acuminata sau condiloame venerice).]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Hemangioamele hepatice</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/289/c12</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Ficat<br />Titlu: Hemangioamele hepatice<br />Sumar: Hemangioamele hepatice sunt considerate a fi prezent  o afectiune de care sufera peste 7% din populatia globului. Hemangioamele sunt de patru pana la sase ori mai frecvente la femei decat la barbati. Hormonii feminini pot promova formarea si cresterea de hemangioame.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Tiroidita Hashimoto</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/288/c1</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Tiroida<br />Titlu: Tiroidita Hashimoto<br />Sumar: Tiroidita Hashimoto este cea mai frecventa cauza de hipotiroidism si este numita asa dupa primul medic care a descris aceasta afectiune, Dr. Hakaru Hashimoto, in 1912.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Infectia cu Helicobacter pylori</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/287/c8</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Afectiuni digestive<br />Titlu: Infectia cu Helicobacter pylori<br />Sumar: Infectia cu Helicobacter pylori are loc atunci cand o bacterie numita Helicobacter pylori (H. pylori) infecteaza stomacul sau prima parte a intestinului subtire.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Gusa tiroidiana</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/286/c1</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Tiroida<br />Titlu: Gusa tiroidiana<br />Sumar: Tiroida este o glanda in forma de fluture situata la baza gatului chiar sub marul lui Adam. Uneori, glanda tiroida creste mai mare decat in mod normal - o afectiune cunoscuta sub numele de gusa. Desi aceasta afectiune in general nu este dureroasa totusi daca glanda creste prea mult poate provoca tuse si respiratie ingreunata.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Diabetul gestational</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/285/c24</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Obstetrica si ginecologie<br />Titlu: Diabetul gestational<br />Sumar: Diabetul gestational se dezvolta in timpul sarcinii (gestatiei). Ca si alte tipuri de diabet, acesta afecteaza controlul glucozei din sange, care este cea mai importanta substanta pentru energie a corpului. Daca aveti nivel ridicat de zahar in sange, diabetul gestational va poate afecta sarcina.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Platfus</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/284/c27</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Oase si muschi<br />Titlu: Platfus<br />Sumar: Platfusul este o boala in care arcada longitudinala a piciorului, care merge in lungimea talpii, nu s-a dezvoltat normal si este mai coborata sau aplatizata. Unul sau ambele picioare pot fi afectate.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Escherichia coli</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/283/c8</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Afectiuni digestive<br />Titlu: Escherichia coli<br />Sumar: Escherichia coli (E. coli), sunt bacterii traiesc in intestinele oamenilor si ale animalelor. Cele mai multe tipuri de E. coli sunt inofensive sau provoca diaree pe termen scurt.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Sarcina ectopica</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/282/c24</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Obstetrica si ginecologie<br />Titlu: Sarcina ectopica<br />Sumar: O sarcina normala se produce prin fertilizarea ovuluilui care apoi se ataseaza de mucoasa uterina. In schimb daca aveti o saarcina extrauterina ovulul se ataseaza in alta parte.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Piela uscata</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/281/c18</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Piele, Unghii si Par<br />Titlu: Piela uscata<br />Sumar: In mod obisnuit, pielea uscata nu este o afectiune  grava, dar poate fi incomoda si inestetica, pentru ca pielea se scorojeste, se creeaza linii fine pe piele si riduri.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Uscaciunea gurii</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/280/c33</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Stomatologie<br />Titlu: Uscaciunea gurii<br />Sumar: Uscaciunea gurii poate parea o problema minora, dar aceasta senzatie poate afecta atat apetitul alimentar cat si sanatatea dintilor. Termenul medical utilizat pentru a defini uscaciunea gurii este  xerostomie.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Hernia de disc</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/279/c27</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Oase si muschi<br />Titlu: Hernia de disc<br />Sumar: Hernia de disc este o boala care afecteaza diascurile aflate intre vertebre si provoaca de asemenea si afectiuni ale coloanei vertebrale.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Dermatita de scutec</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/278/c17</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Pediatrie<br />Titlu: Dermatita de scutec<br />Sumar: Dermatita de scutec este o forma comuna de inflamare a pielii (dermatita) care apare sub forma unui mozaic de piele de culoare rosu aprins pe fundul copilului.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Deviatia de sept</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/277/c10</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Nas, Gat si Urechi<br />Titlu: Deviatia de sept<br />Sumar: Deviatia de sept apare atunci cand septul nazal este deplasat intr-o parte. Septul separa cavitatile nazale si in mod ideal este situat in centrul nasului, separand  in mod egal cele doua parti. Aproximativ 80% dintre oameni sufera de deviatie de sept.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Pneumonia</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/276/c14</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Aparatul respirator<br />Titlu: Pneumonia<br />Sumar: Pneumonia este o infectie a plamanilor si poate afecta unul sau ambii plamani. Aceasta afectiune este cauzata de bacterii, virusuri sau ciuperci. Inainte de descoperirea antibioticelor, o treime din oamenii care dezvoltau pneumonie mureau din aceasta cauza.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Pierderea auzului</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/275/c10</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Nas, Gat si Urechi<br />Titlu: Pierderea auzului<br />Sumar: Pierderea treptata a auzului apare odata cu varsta (prezbiacuzie) si este o afectiune destul de frecventa. Medicii considera ca factorii ereditari si expunerea cronica la zgomote puternice sunt principalii factori care contribuie la pierderea auzului in timp. Alti factori, cum ar fi dopurile de ceara din urechi pot impiedica urechea sa mai functioneze la paramentrii normali.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Pitiriazis</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/274/c18</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Piele, Unghii si Par<br />Titlu: Pitiriazis<br />Sumar: Pitiriazisul rozat este o afectiune cutanata inofensiva ce se caracterizeaza prin aparitia unei eruptii care apare in primul rand pe piept, abdomen sau pe spate, si apoi se raspandeste. Desi poate aparea la orice varsta, apare mai frecvent la cei cu varsta cuprinsa intre 10 si 35 de ani.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Toxoplasmoza</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/273/c5</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Raceala si gripa<br />Titlu: Toxoplasmoza<br />Sumar: Toxoplasmoza este o infectie parazitara care poate provoca simptome asemanatoare gripei. Bacteria care cauzeaza toxoplasmoza - Toxoplasma gondii - este unul dintre cei mai intalniti paraziti din intreaga lume.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Ulcerul de gamba</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/272/c18</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Piele, Unghii si Par<br />Titlu: Ulcerul de gamba<br />Sumar: Ulcerul de gamba este o pierdere de substanta dermoepidermica, situat sub nivelul genunchilor sau la nivelul labei piciorului, care necesita mai mult de sase saptamani pentru a se vindeca. Ulcerul de gamba consta dintr-o ulceratie tumefiata sau un crater, cu expunerea tesutului subiacent. Pot fi de forme, marimi si culori diferite.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Aveti crampe musculare? (PONT)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/270/c27</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Oase si muschi<br />Titlu: Aveti crampe musculare? (PONT)<br />Sumar: Crampele musculare pot aparea atunci cand se produce o contractura a piciorului. In general acestea apar in timpul unor activitati sportive, dar pot de asemenea sa apara si in timpul somnului.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Factori care cresc riscul de ateroscleroza (PONT)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/269/c11</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Inima si vase de sange<br />Titlu: Factori care cresc riscul de ateroscleroza (PONT)<br />Sumar: Ateroscleroza, numita si "rigidizarea arterelor," este o afectiune foarte grava care poate conduce la deces.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Cum sa preveniti ruptura grupului de muschi Hamstring (PONT)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/268/c27</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Oase si muschi<br />Titlu: Cum sa preveniti ruptura grupului de muschi Hamstring (PONT)<br />Sumar: Grupul de muschi Hamstring reprezinta o grupare de trei muschi care se afla in partea din spate a coapsei. Ruptura acestor muschi este o afectiune destul de intalnita in randul sportivilor de perfomanta.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Gingivita</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/267/c33</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Stomatologie<br />Titlu: Gingivita<br />Sumar: Gingivita este o afectiune comuna si in general usoara care provoaca iritatii, roseata si inflamatie a gingiilor. Deoarece gingivita se poate manifesta intr-o forma usoara s-ar putea sa nu fiti constient de aceasta afectiune, dar daca devine mai severa ea poate provoca parodontoza sau caderea dintilor.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Ginecomastia</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/266/c25</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Aparatul genitourinar<br />Titlu: Ginecomastia<br />Sumar: Ginecomastia reprezinta umflarea tesutului mamar la cei de sex masculin, afectiunea fiind cauzata de un dezechilibru de estrogen si testosteron. Ginecomastia poate afecta doar unul sau ambii sani, uneori neuniform. Atat nou-nascutii cat si cei mai in varsta pot dezvolta ginecomastie, ca urmare a schimbarilor la nivel hormonal, dar mai exista si alte cauze.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Laringita</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/265/c14</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Aparatul respirator<br />Titlu: Laringita<br />Sumar: Laringita este o inflamatie a corzilor vocale (laringe) provocata de suprasolicitarea, iritarea sau infectarea acestora.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Miastenia gravis</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/264/c27</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Oase si muschi<br />Titlu: Miastenia gravis<br />Sumar: Miastenia gravis se caracterizeaza prin slabiciune si oboseala rapida a muschilor aflati sub controlul voluntar. Cauza acestei afectiuni este o este o defalcare nervilor fata de muschi.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Sindromul ovarului polichistic</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/263/c24</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Obstetrica si ginecologie<br />Titlu: Sindromul ovarului polichistic<br />Sumar: Sindromul ovarului polichistic (PCOS), cunoscut si sub numele de sindromul Stein-Leventhal, este o problema hormonala care provoaca o varietate de simptome in cazul femeilor. Toate femeile care sufera de aceasta afectiune au un numar mai mare sau mai mic de chisturi in ovare, dar acest lucru nu inseamna neaparat ca au sindromul ovarului polichistic. Aceasta afectiune se diagnosticheaza dupa simptome si nu dupa numarul de chisturi.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Artrita psoriazica</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/262/c18</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Piele, Unghii si Par<br />Titlu: Artrita psoriazica<br />Sumar: Artrita psoriazica este o forma de artrita care afecteaza persoanele care au psoriazis - o afectiune care se caracterizeaza prin aparitia de pete rosii pe cu caracter solzos. In cele mai multe cazuri oamenii au ca prima afectiune psoriazis, iar apoi pe masura ce avanseaza afectiunea ajung sa sufere de artrita psoriazica, dar problemele comune celor 2 afectiuni, uneori, pot aparea inaintea leziunilor cutanate.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Astigmastismul</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/261/c9</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Ochi<br />Titlu: Astigmastismul<br />Sumar: Astigmatismul este o imperfectiune comuna, usoara si, in general usor de tratat care apare la curbura a ochiului. Aceasta afectiune poate provoca vedere incetosata.<br />Astigmatismul apare atunci cand suprafata frontala a ochiului (corneea), sau lentila, din interiorul ochiului, are o curbura usor diferita intr-o directie sau in alta. In mod normal suprafata ochiului este rotunda, dar in cazul astigamsmului exista zone mai plate sau abrupte]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Gastrita</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/260/c8</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Afectiuni digestive<br />Titlu: Gastrita<br />Sumar: Gastrita este o afectiune care se produce din cazua inflamarii mucoasei stomacului. Mucoasa stomacului contine celule speciale care produc acid si enzime, care ajuta la descompunerea hranei pentru digestie, si mucus, care protejeaza mucoasa stomacului de acid. Cand mucoasa stomacului se inflameaza, se produce mai putin acid, enzime, si mucus.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Dementa</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/259/c6</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Psihiatrie<br />Titlu: Dementa<br />Sumar: Dementa nu este o boala ci un grup de simptome care afecteaza abilitatile intelectuale si sociale destul de sever incat sa interfereze cu activitatile de zi cu zi. Ea este cauzata de afectiuni ale creierului sau modificari in functionarea acestuia. In functie de cauza care determina dementa exista mai multe tipuri insa boala Alzheimer este cea mai intalnita.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Foliculita</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/258/c18</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Piele, Unghii si Par<br />Titlu: Foliculita<br />Sumar: Foliculita este o afectiune a pielii care apare sub forma unor mici umflaturi rosii sau de culoare roz in cazul foliculilor pilosi. Acesta poate provoca un aspect de piele "piele de gaina". Foliculita poate afecta orice parte a pielii, inclusiv pieptul, spatele, bratele, picioarele, fesele si obrajii. Unele dintre umflaturile provocate aceasta afectiune se pot inrosi ceea ce indica faptul ca aveti o inflamatie.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Degenerescenta maculara</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/257/c9</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Ochi<br />Titlu: Degenerescenta maculara<br />Sumar: Degenerescenta maculara uscata este o boala cronica a ochilor care cauzeaza pierderea vederii plecand de la centrul de vizibilitate. Degenerescenta maculara se produce din cauza deteriorarii maculei aflata in centrul retinei - strat de tesut de pe peretele din spatele globului ocular]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Diverticulita</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/256/c8</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Afectiuni digestive<br />Titlu: Diverticulita<br />Sumar: Diverticulita se produce atunci cand unul sau mai multi diverticuli din tractul digestiv se inflameaza sau se infecteaza. Acesti diveritculi sunt niste pungi mici care se pot forma oriunde in sistemul digestiv, inclusiv in esofag, stomac sau intestinul subtire. Cu toate acestea, ei sunt cel mai des intalniti in intestinul gros.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Encefalopatia</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/255/c6</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Psihiatrie<br />Titlu: Encefalopatia<br />Sumar: Encefalopatia este un termen care desemneaza anumite boli cerebrale, daune sau afectiuni. Encefalopatia poate prezenta un spectru foarte larg de simptome care variaza de la usoare, cum ar fi unele pierderi de memorie sau modificari subtile de personalitate, la severe, cum ar fi dementa, convulsii, coma sau deces.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Epilepsia</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/254/c6</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Psihiatrie<br />Titlu: Epilepsia<br />Sumar: Epilepsia este o tulburare care rezulta in urma degenerarii semnalelor din interiorul creierului, provocand convulsii recurente. Simptomele provocare de epilepsie variaza de la caz la caz. Unii oameni isi manifesta o criza doar privind in gol pentru cateva secunde in timp ce altii au convulsii puternice.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Cancerul de vezica urinara</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/253/c20</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Urologie<br />Titlu: Cancerul de vezica urinara<br />Sumar: Cancerul vezicii urinare reprezinta o proliferare rapida si necontrolata a unor grupuri celulare la nivelul vezicii urinare. Cancerul vezicii urinare se observa cel mai adesea in celulele din interiorul vezicii urinare. Aceasta afectiune apare in general la adultii mai in varsta, dar poate aparea la orice varsta.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Bursita</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/251/c27</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Oase si muschi<br />Titlu: Bursita<br />Sumar: Bursita este o afectiune dureroasa care afecteaza tampoanele mici pline cu lichid, numite burse, care actioneaza ca niste perne printre oasele, tendoanele si muschii din apropierea articulatiilor. Bursita apare atunci cand se inflameaza o bursa.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Autismul</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/250/c28</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Boli autoimune si sistemice<br />Titlu: Autismul<br />Sumar: Autismul este o tulburare comportamentala care se manifesta prin probleme de dezvoltare, care incepe in copilarie. Desi diagnosticul de autism nu poate fi dat pana cand copilul nu are varsta prescolara sau scolara, anumite semne si simptome de autism pot fi evidente in momentul in care copilul se afla la varsta de 12-18 luni, si caracteristicile comportamentale ale autismului sunt aproape intotdeauna evidente de in momentul in care copilul implineste 3 ani.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Balbismul</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/249/c32</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Boli genetice<br />Titlu: Balbismul<br />Sumar: Balbismul este o tulburare de vorbire care implica repetarea sau prelungirea unui cuvant, silabe sau fraze sau oprirea in timp ce vorbiti fara a mai spune vreun cuvant.  <br />Stresul, oboseala si emotiile agrveaza balbaismul. De semenea situatiile in care sunteti consitent de faptul ca vorbiti, de exmplu cand faceti o prezentare orala sau vorbiti la telefon, conduc la agravarea balbaismului. Balbismul de obicei, este mai putin vizibil atunci cand sunteti relaxat.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Boala inflamatorie pelvina</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/248/c2</link>
            <description><![CDATA[Categorie: BTS Boli cu transmitere sexuala<br />Titlu: Boala inflamatorie pelvina<br />Sumar: Boala inflamatorie pelvina (BIP) este o infectie a organelor reproductive feminine. De obicei, apare atunci cand bacteriile cu transmitere sexuala se raspandesc din vagin la uter si la tractul genital superior.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Colita ulcerativa</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/247/c8</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Afectiuni digestive<br />Titlu: Colita ulcerativa<br />Sumar: Colita ulcerativa este o boala inflamatorie a intestinului (IBD) care cauzeaza inflamatia cronica a tractului digestiv si este caracterizata prin dureri abdominale si diaree. La fel ca si alte boli din aceeasi categorie, de exemplu boala Crohn,  colita ulcerativa poate duce la complicatii care pun in pericol viata.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Ce sa faceti dupa ce ati suferit o interventie chirurgicala la genunchi (PONT)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/246/c27</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Oase si muschi<br />Titlu: Ce sa faceti dupa ce ati suferit o interventie chirurgicala la genunchi (PONT)<br />Sumar: In cadrul unei interventii chirurgicale de reconstructie a unui ligament incrucisat anterior deteriorat (ACL), este atasat un alt ligament la genunchi. De aceea medicul va va oferi niste informatii de recuperare inainte de a va trimite acasa.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Ce poate determina o fractura de stres (PONT)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/245/c27</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Oase si muschi<br />Titlu: Ce poate determina o fractura de stres (PONT)<br />Sumar: O fractura de stres poate fi provocata de o crestere brusca a activitatii. Suprasolicitarea brusca a musculaturii nu mai poate absorbi la fel de bine socul provocat de o anumita activitate. Acest lucru provoaca o fisura  in osul aflat in apropierea zonei suprasolicitate.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Afectiuni ale pielii la persoanele in varsta (PONT)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/244/c18</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Piele, Unghii si Par<br />Titlu: Afectiuni ale pielii la persoanele in varsta (PONT)<br />Sumar: Problemele de piele sunt frecvente in randul persoanelor in varsta. Unele sunt considerate o parte normala a imbatranirii, in timp ce altele pot sa indice o problema de sanatate.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Negii</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/243/c18</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Piele, Unghii si Par<br />Titlu: Negii<br />Sumar: Negii sunt excrescente ale pielii cauzate de un virus numit virusul papiloma uman (HPV). Acest virus provoaca o crestere rapida a celulelor de pe stratul exterior al pielii.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Ciclotimia</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/242/c6</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Psihiatrie<br />Titlu: Ciclotimia<br />Sumar: Ciclotimia, care mai este cunoscuta si sub numele de tulburare ciclotimica, reprezinta o tulburare bipolara in forma usoara. Aceasta afectiune genereaza o tulburare de dispozitie care provoaca caderi emotionale sau amplificari emotionale.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Dependenta de jocuri de noroc</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/241/c6</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Psihiatrie<br />Titlu: Dependenta de jocuri de noroc<br />Sumar: Viciul jocurilor de noroc este nevoia incontrolabila de a mentine activitatea de jocuri, in ciuda banilor pe care ii pierdeti. Daca sunteti predispus sa fiti dependent de jocurile de noroc exista riscul sa deveniti un parioro inrait, sa mintiti sau sa va ascundeti pentru a putea paria, dar si sa recurgeti la furturi sau fraude pentru a va putea mentine dependenta.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Dermatita de contact</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/240/c26</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Alergii<br />Titlu: Dermatita de contact<br />Sumar: Dermatita de contact este o inflamatie a pielii care rezulta din contactul direct cu anumite substante, cum ar fi sapunul, cosmeticele, bijuterile sau anumite substante otravitoare din plante cum ar fi cele de la iedera sau de la stejar. In cazul acestei afectiuni rezultata o eruptie rosie, insotita de mancarime, care nu este contagioasa si nu pune viata in pericol, dar poate fi foarte inconfortabila.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Boala Charcot Marie Toth</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/239/c27</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Oase si muschi<br />Titlu: Boala Charcot Marie Toth<br />Sumar: Boala Charcot Marie Tooth, de asemenea, cunoscuta si sub numele de afectiune motorie ereditara si neuropatie senzoriala, reprezinta un grup de tulburari ereditare care afecteaza nervii bratelor si picioarelor. Boala cauzeaza in general slabiciune musculara, si o lipsa de senzatie in muschi. In cazul acestei afectiuni, simptomele pot varia foarte mult ca si intensitate, chiar si printre membrii familiei, dar tind sa se inrautateasca incet de-a lungul timpului.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Condromalacia patelara</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/238/c27</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Oase si muschi<br />Titlu: Condromalacia patelara<br />Sumar: Cartilajul care inconjoara genunchiul (rotula) este un amortizor de soc natural. Suprasolicitarea, vatamarea sau alti factori pot conduce la o stare cunoscuta sub numele condromalacie de rotula - un termen general care indica deteriorarea cartilajului genunchiului. Un termen mai precis pentru condromalacia de rotula este sindromul durerii patellofemoral.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Infectia cu citomegalovirus</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/237/c17</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Pediatrie<br />Titlu: Infectia cu citomegalovirus<br />Sumar: Citomegalovirusul (CMV) este un virus comun si intalnit pe scara larga, pe care il poate contacta oricine. Majoritatea oamenilor cu CMV nici macar nu stiu ca au aceasta afectiune, pentru ca determina rareori simptome. Motive serioase de ingrijorare aveti doar daca daca sunteti gravida sau aveti un sistem imunitar slab.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Obezitatea la copii</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/236/c8</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Afectiuni digestive<br />Titlu: Obezitatea la copii<br />Sumar: Obezitatea infantila este o afectiune medicala grava, care afecteaza copii si adolescentii. Ea apare atunci cand un copil creste cu mult peste greutatea normala pentru varsta lui sau nu are greutatea potrivita inaltimii sale. Obezitatea infantila este deosebit de ingrijoratoare, deoarece kilogramele deschid calea spre probleme de sanatate pe care candva le faceau doar adultii, cum ar fi diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala si colesterolul ridicat. Obezitatea infantila poate conduce, de asemenea, la scaderea increderii in sine si depresie.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Coarctatia de aorta</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/235/c11</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Inima si vase de sange<br />Titlu: Coarctatia de aorta<br />Sumar: Coarctatia de aorta - sau coarctatia aortica &#8211; reprezinta o ingustare a aortei, vas de sange mare care pompeaza sangele in organism si ofera sange bogat in oxigen corpului. Cand se produce aceasta afectiune inima pompeaza mai greu sangele prin partea ingustata a aortei.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Paralizia de origine cerebrala</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/234/c17</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Pediatrie<br />Titlu: Paralizia de origine cerebrala<br />Sumar: Paralizie cerebrala este o tulburare de miscare, a tonusului muscular sau a posturii care este cauzata de o afectiune de dezvoltare sau de o dezvoltare anormala la nivelul creierului, acest lucru petrecandu-se de obicei inainte de nastere.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Spondiloza cervicala</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/233/c27</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Oase si muschi<br />Titlu: Spondiloza cervicala<br />Sumar: Spondiloza cervicala este un termen general pentru uzura legata de varsta si ruperile care afecteaza discurile de la nivelul gatului. Aceste modificari contribuie in timp la dezvoltarea osteoartritei de col uterin in articulatiile care se leaga de oasele gatului (fateta articulatiilor).<a href="http://www.emedonline.ro/class/deltaeditor/koivi/skins/default/insertunorderedlist.gif" target="_blank">http://www.emedonline.ro/class/deltaeditor/koivi/skins/default/insertunorderedlist.gif</a>]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Sindromul de canal carpian</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/232/c27</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Oase si muschi<br />Titlu: Sindromul de canal carpian<br />Sumar: Desi ar putea parea ca sindromul de tunel carpian este o afectiune nascuta in urma orelor lungi de lucru stand in aceeasi pozitie, aceasta afectiune de fapt, are numeroase cauze.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Boala celiaca</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/231/c8</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Afectiuni digestive<br />Titlu: Boala celiaca<br />Sumar: Boala celiaca boala este o afectiune digestiva declansata de consumul de gluten, care este in primul rand regasit in paine, paste, fursecuri, pizza si in crusta multor altor alimente care contin grau, orz sau secara. Persoanele care sufera de boala celiaca si consuma alimente care contin gluten experimenteaza o reactie imuna in intestinul subtire, care provoaca pagube suprafatei interioare a intestinului si incapacitatea de a absorbi nutrientii.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Infectia cu clostridium difficile</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/230/c28</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Boli autoimune si sistemice<br />Titlu: Infectia cu clostridium difficile<br />Sumar: Infectia cu clostridium difficile mai este numita si C difficile sau difficile C. Aceasta reprezinta infectia cu o bacteria care poate provoca simptome incepand de la diaree pana la afectiuni ale colonului, fapt ce poate pune viata in pericol.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Bruxismul</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/229/c33</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Stomatologie<br />Titlu: Bruxismul<br />Sumar: Bruxismul este o afectiune in cazul careia scarsniti sau strangeti din dinti. Daca aveti bruxism, puteti incorda in mod inconstient dintii in timpul zilei sau sa-i pisati in timpul noptii, afectiune care se numeste bruxism de somn.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Anevrismul cerebral</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/228/c11</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Inima si vase de sange<br />Titlu: Anevrismul cerebral<br />Sumar: Un anevrism cerebral este o umflatura sau un balon care se formeaza intr-un vas de sange din creier. Forma unui anevrism este asemanatoare cu a unei boabe care se prinde de tulpina creirului.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Monturile</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/227/c27</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Oase si muschi<br />Titlu: Monturile<br />Sumar: Monturile reprezinta o inflamatie anormala la picior, care apare in general la degetul mare. Aceasta umflatura creste, fortand degetul mare sa se extinda peste celelalte degete ale piciorului. De asemenea umflatura pune presiune asupra articulatiei, determinand degetul sa iasa in afara pantofului, ceea ce creeaza dureri.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Chistul la san</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/226/c24</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Obstetrica si ginecologie<br />Titlu: Chistul la san<br />Sumar: Chisturile mamare sunt niste saculeti plini cu lichid care se formeaza in piept. Puteti avea unul sau mai multe chisturi, fiind adesea descrise ca niste mingi rotunde sau ovale. Un chist mamar este resimtit asemenea unui balon umplut cu apa, dar poate fi resimtit si ca un obiect tare.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Bronsiolita</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/225/c14</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Aparatul respirator<br />Titlu: Bronsiolita<br />Sumar: Bronsiolita este o infectie pulmonara comuna, cel mai adesea cauzata de un virus. Aceasta afectiune apare cel mai frecvent la copiii cu varste mai mici de sase luni. Afectiunea se manifesta de obicei in timpul lunilor de iarna.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Sindromul Behcet</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/224/c11</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Inima si vase de sange<br />Titlu: Sindromul Behcet<br />Sumar: Boala Behcet care mai este numita de asemenea si sindromul Behcet, este o afectiune rara care cauzeaza inflamatii cronice ale vasele de sange din tot corpul. Cauza exacta a sindromului Behcet nu este necunoscuta, dar se stie ca este o boala autoimuna, ceea ce inseamna ca sistemul imunitar al organismului ataca gresit celulele sanatoase ale corpului. Atat factorii genetici cat si cei de mediu pot cauza sindromul Behcet.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Paralizia de plex brahial</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/223/c27</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Oase si muschi<br />Titlu: Paralizia de plex brahial<br />Sumar: Paralizia plexului brahial reprezinta o leziune la reteaua de nervi care transmite semnale catre coloana vertebrala, umar, brat si mana. Aceasta afectiune se produce atunci cand acesti nervi sunt intinsi sau, in cazul unor cazaturi mai grave se pot rupe. Acest lucru se intampla de obicei cand picati direct pe umar iar capul fuge in directia opusa.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Incontinenta urinara</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/222/c20</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Urologie<br />Titlu: Incontinenta urinara<br />Sumar: Incontinenta urinara reprezinta pierderea controlului vezicii urinare si este o problema comuna, de multe ori jenanta. Severitatea variaza de la scurgerea de urina ocazionala, atunci cand tusiti sau stranutati, pana la impuslul de a urina care este atat de puternic incat nu mai ajungeti la o toaleta in timp util.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Botulismul</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/221/c28</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Boli autoimune si sistemice<br />Titlu: Botulismul<br />Sumar: Botulismul este o afectiune rara, dar grava, provocata de o toxina din bacteria numita Clostridium botulinum.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Tulburarea de personalitate antisociala</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/219/c6</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Psihiatrie<br />Titlu: Tulburarea de personalitate antisociala<br />Sumar: Tulburarea de personalitate antisociala este un tip boala psihica cronica, in care o persoana percepe comportamentul social in mod anormal si distructiv.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Sindromul antifosfolipidic</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/218/c28</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Boli autoimune si sistemice<br />Titlu: Sindromul antifosfolipidic<br />Sumar: Sindromul antifosfolipidic este o afectiune care poate provoca coagularea sangelui in artere sau in vene sau alte probleme, care pot pune viata in pericol.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Anhidroza</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/217/c18</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Piele, Unghii si Par<br />Titlu: Anhidroza<br />Sumar: Anhidroza este incapacitatea corpului de a elimina transpiratia in mod normal. Chiar daca  nu suna ca o afectiune grava, anhidroza poate fi o afectiune ce pune in pericol viata. Daca nu transpira, organismul nu se poate raci, fapt care poate duce la supraincalzire si, uneori, la insolatie - o afectiune potential fatala.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Afazia</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/216/c6</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Psihiatrie<br />Titlu: Afazia<br />Sumar: Afazia este o afectiune care va afecteaza capacitatile de a comunica. Astfel ea va poate afecta capacitatea de intelegere a limbajului, atat cel scris cat si cel verbal. Gradul invaliditatii depinde de severitatea afectiunii dar si de locul unde se produce leziunea in creier.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Chistul glandei Bartolin (bartholin)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/215/c24</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Obstetrica si ginecologie<br />Titlu: Chistul glandei Bartolin (bartholin)<br />Sumar: Glandele Bartolin sunt situate pe fiecare parte a deschiderii vaginale. Aceste glande secreta lichid, care ajuta la  lubrifierea vaginului. Uneori, deschiderile acestor glande devin obstructionate iar fluidul ramane in interior. Afectiunea nu este dureroasa iar umflarea se numeste chist Bartolin. Uneori lichidul din chist se poate infectata, rezultand  puroi in jurul tesutului inflamat (abces).<br /><br />Un chist sau abces Bartolin este comun iar tratamentul acestei afectiuni depinde de marimea chistului, de durere si daca chistul este infectat. Uneori, tratamentul la domiciliu este tot ce aveti nevoie. In alte cazuri, este nevoie de un drenaj chirurgical al chistului glandelor Bartolin. Daca aveti o infectie exista antibiotice pentru a trata afectiunea.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Muscaturile de purici</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/214/c18</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Piele, Unghii si Par<br />Titlu: Muscaturile de purici<br />Sumar: Puricii au atacat dintotdeauna omul in timpul somnului, insa dupa al Doilea Razboi Mondial acestia au fost eradicati in tarile civilizate cu ajutorul DDT. Acest pesticid a fost mai apoi interzis pentru ca era foarte poluant pentru mediu.<br />In ultimul timp insa, probabil din cauza cresterii numarului de calatorii, puricii au devenit din nou o problema. Riscul de a va alege cu purici creste daca dormiti pe timpul noptii in hoteluri, spitale sau in adaposturile umane. <br />Puricii sunt de culoare maro-roscat, plati, de forma ovala si au dimensiunea unei samante de mar. In timpul zilei acestia se ascund in cele mai diverse locuri, crapaturi, in pamant sau la capul patului, iar dezinsectia poate fi dificila si ar putea necesita ajutor specializat.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Prolapsul de valva mitrala</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/213/c11</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Inima si vase de sange<br />Titlu: Prolapsul de valva mitrala<br />Sumar: Prolapsul de valva mitrala apare atunci cand valva dintre camera superioara stanga (atriul stang) si camera inferioara stanga (ventriculul stang) nu se inchide in mod corespunzator. In cazul in care se produce prolapsul sangele urca inapoi in atriu. Aceasta afectiune, uneori, duce la scurgeri de sange inapoi in atriul stang, o boala numita regurgitare de valva mitrala.<br />La majoritatea oamenilor, prolapsul de valva mitrala nu pune in pericol viata si nu necesita tratament, cu toate acestea exista si cazuri care necesita tratament.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Carcinomul cu celule bazale (bazocelular)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/212/c29</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Cancer<br />Titlu: Carcinomul cu celule bazale (bazocelular)<br />Sumar: Carcinomul cu celule bazale este cea mai comuna forma de cancer de piele fara melanom. Este, deasemenea, cel mai uşor de tratat şi cel mai puţin probabil să se răspândească. Desi aceasta afectiune este rareori fatala, ea poate cauza pagube importante la nivelul tesutului si oaselor daca nu este tratata. Carcinoamele cu celule bazale au de asemenea o rata de recurenta ridicata, astfel incat daca ati avut o data unul este posibil ca intr-o perioada de 5 ani sa suferiti din nou de aceasta afectiune.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Ruptura tendonului lui ahile (ahilean)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/206/c27</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Oase si muschi<br />Titlu: Ruptura tendonului lui ahile (ahilean)<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Tulburarea hiperkinetica cu deficit de atentie</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/200/c6</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Psihiatrie<br />Titlu: Tulburarea hiperkinetica cu deficit de atentie<br />Sumar: Tulburarea hiperkinetica cu deficit de atentie (ADHD) se refera la o tulburare cronica biocomportamentala care se manifesta initial in copilarie si este caracterizata prin hiperactivitate, impulsivitate si/sau neatentie. Nu toti cei afectati de ADHD manifesta toate cele trei tipuri de comportament. Aceste simptome pot duce la dificultati in activitati de educare, emotionale si sociale. Diagnosticul este stabilit prin pe baza unor criterii specifice si pot fi asociate cu alte dizabilitati neurologice, comportamentale semnificative si/sau de dezvoltare, respectiv de invatare. Tratamentul poate utiliza medicamente, terapie comportamentala si anumite schimbari in activitatile vietii de zi cu zi.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Insuficienta renala</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/199/c20</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Urologie<br />Titlu: Insuficienta renala<br />Sumar: Rinichii joaca un rol cheie in functionarea organismului, nu numai prin faptul ca filtreaza sangele si curata deseurile, dar si prin faptul ca echilibreaza nivelul de electroliti in organism, mentin controlul tensiunii arteriale si stimueaza producerea de celule rosii in sange.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Leziunile ligamentului incrucisat anterior (LIA)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/198/c27</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Oase si muschi<br />Titlu: Leziunile ligamentului incrucisat anterior (LIA)<br />Sumar: Ligamentul incrucisat anterior se afla in partea din spate a genunchiului, iar una dintre afectiunile acestuia este ruptura ligamentului incrucisat anterior. Aceasta afectiune poate face genunchiul sa se simta instabil sau slabit, iar genunchiul va poate "fugi" oricand daca reveniti prea repede la o activitate sportiva.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Sindromul umarului blocat</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/197/c27</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Oase si muschi<br />Titlu: Sindromul umarului blocat<br />Sumar: Sindromul umarului blocat care mai este cunoscut de asemenea si sub numele de capsulita adeziva, este o afectiune caracterizata prin rigiditate si durere in articulatia umarului. Semnele si simptomele incep treptat, se agravează in timp si apoi rezolva, de obicei, intr-o perioada de doi ani.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Alcaptonuria</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/196/c32</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Boli genetice<br />Titlu: Alcaptonuria<br />Sumar: Alcaptonuria este o afectiune mostenita care cauzeaza culoarea neagra a urinei  atunci cand este expusa la aer.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Acromegalia</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/195/c31</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Boli endocrine<br />Titlu: Acromegalia<br />Sumar: Acromegalia  este o boala hormonala rara care se dezvolta atunci cand glanda pituitara (hipofiza)produce foarte multi hormoni de crestere, afectiunea survenind adesea in urma unei tumori benigne. <br />Excesul de hormon produce umflaturi, ingrosari ale pielii, prea mult tesut de crestere, cresterea oaselor in special la fata, la maini si la picioare.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Tendinita Achileana</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/192/c27</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Oase si muschi<br />Titlu: Tendinita Achileana<br />Sumar: Tendinita Achileana este o inflamatie a Tedonului lui Ahile, fasia de tesut care leaga muschii gambei cu partea inferioara a piciorului in zona sa osoasa la calcai.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Dependenta de nicotina</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/191/c6</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Psihiatrie<br />Titlu: Dependenta de nicotina<br />Sumar: Dependenta de nicotina este adictia la produsele din tutun, aceasta fiind provocata de drogul numit nicotina. Fumul de tigara, trabucurile si pipele contin sute de chimicale, inclusiv nicotina.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Hepatita A</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/189/c12</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Ficat<br />Titlu: Hepatita A<br />Sumar: Hepatita A este o boala a ficatului, mai precis ea inseamna o afectiune a ficatului. Aceasta inflamatie este dureroasa, ficatul se inroseste si se umfla, iar tesuturile corpului  devin afectate si inflamate. Hepatita A poate fi cauza pentru care organele nu mai functioneaza normal.]]></description>
            <author>lucian negrea</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Atacul ischemic tranzitor (AIT)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/188/c11</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Inima si vase de sange<br />Titlu: Atacul ischemic tranzitor (AIT)<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Mihaela Merisor</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Deformarile la nastere ale piciorului</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/187/c27</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Oase si muschi<br />Titlu: Deformarile la nastere ale piciorului<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Lipsa menstruatiei (amenoreea)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/186/c24</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Obstetrica si ginecologie<br />Titlu: Lipsa menstruatiei (amenoreea)<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Sangerarea vaginala</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/185/c24</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Obstetrica si ginecologie<br />Titlu: Sangerarea vaginala<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Scolioza</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/184/c27</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Oase si muschi<br />Titlu: Scolioza<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Cancerul pulmonar</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/182/c29</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Cancer<br />Titlu: Cancerul pulmonar<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Mihaela Merisor</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Abcesul pulmonar</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/181/c14</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Aparatul respirator<br />Titlu: Abcesul pulmonar<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Mihaela Merisor</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Bronsiectaziile</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/180/c14</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Aparatul respirator<br />Titlu: Bronsiectaziile<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Mihaela Merisor</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Fibroza chistica (Mucoviscidoza)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/179/c14</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Aparatul respirator<br />Titlu: Fibroza chistica (Mucoviscidoza)<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Mihaela Merisor</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Sindromul de apnee in somn</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/178/c14</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Aparatul respirator<br />Titlu: Sindromul de apnee in somn<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Mihaela Merisor</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Pneumotoraxul</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/177/c14</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Aparatul respirator<br />Titlu: Pneumotoraxul<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Mihaela Merisor</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Sarcoidoza</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/176/c14</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Aparatul respirator<br />Titlu: Sarcoidoza<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Mihaela Merisor</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Tumori cardiace - mixoame</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/175/c11</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Inima si vase de sange<br />Titlu: Tumori cardiace - mixoame<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Mihaela Merisor</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Cardiomiopatia dilatativa</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/174/c11</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Inima si vase de sange<br />Titlu: Cardiomiopatia dilatativa<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Mihaela Merisor</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Zona zoster (herpes zoster)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/173/c18</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Piele, Unghii si Par<br />Titlu: Zona zoster (herpes zoster)<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Tulburari psihice legate de consumul de alcool</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/172/c6</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Psihiatrie<br />Titlu: Tulburari psihice legate de consumul de alcool<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Transplantul de inima</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/171/c11</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Inima si vase de sange<br />Titlu: Transplantul de inima<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Octavia Butnaru</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Miocardita</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/170/c11</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Inima si vase de sange<br />Titlu: Miocardita<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Mihaela Merisor</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Sindromul Wolf-Parkinson-White, Sindromul WPW</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/167/c11</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Inima si vase de sange<br />Titlu: Sindromul Wolf-Parkinson-White, Sindromul WPW<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Octavia Butnaru</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Disectia de aorta</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/166/c11</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Inima si vase de sange<br />Titlu: Disectia de aorta<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Mihaela Merisor</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Tulburari de ritm, aritmii</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/165/c11</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Inima si vase de sange<br />Titlu: Tulburari de ritm, aritmii<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Octavia Butnaru</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Hipotensiunea arteriala</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/164/c11</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Inima si vase de sange<br />Titlu: Hipotensiunea arteriala<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Mihaela Merisor</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Disectia de aorta</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/163/c11</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Inima si vase de sange<br />Titlu: Disectia de aorta<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Octavia Butnaru</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Arteriopatia cronica obliteranta (arterita)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/162/c11</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Inima si vase de sange<br />Titlu: Arteriopatia cronica obliteranta (arterita)<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Mihaela Merisor</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Pericardita</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/161/c11</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Inima si vase de sange<br />Titlu: Pericardita<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Mihaela Merisor</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Insuficienta cardiaca</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/160/c11</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Inima si vase de sange<br />Titlu: Insuficienta cardiaca<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Mihaela Merisor</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Insuficienta respiratorie</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/159/c14</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Aparatul respirator<br />Titlu: Insuficienta respiratorie<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Octavia Butnaru</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Embolismul pulmonar</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/158/c14</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Aparatul respirator<br />Titlu: Embolismul pulmonar<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Octavia Butnaru</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Dermatita seboreica</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/156/c18</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Piele, Unghii si Par<br />Titlu: Dermatita seboreica<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Tromboza venoasa profunda</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/155/c11</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Inima si vase de sange<br />Titlu: Tromboza venoasa profunda<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Mihaela Merisor</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Dieta in psoriazis</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/154/c18</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Piele, Unghii si Par<br />Titlu: Dieta in psoriazis<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Mielomul multiplu</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/153/c30</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Sange<br />Titlu: Mielomul multiplu<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Mihaela Merisor</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Stenoza mitrala si insuficienta mitrala (valvulopatiile mitrale)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/151/c11</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Inima si vase de sange<br />Titlu: Stenoza mitrala si insuficienta mitrala (valvulopatiile mitrale)<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Mihaela Merisor</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Edemul pulmonar</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/150/c14</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Aparatul respirator<br />Titlu: Edemul pulmonar<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Octavia Butnaru</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Bronsita acuta</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/149/c14</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Aparatul respirator<br />Titlu: Bronsita acuta<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Octavia Butnaru</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Retardarea mintala</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/148/c6</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Psihiatrie<br />Titlu: Retardarea mintala<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Abcesul  dentar</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/147/c33</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Stomatologie<br />Titlu: Abcesul  dentar<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Octavia Butnaru</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Valvulopatiile aortice (stenoza aortica si insuficienta aortica)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/146/c11</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Inima si vase de sange<br />Titlu: Valvulopatiile aortice (stenoza aortica si insuficienta aortica)<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Mihaela Merisor</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Sindromul Gardner</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/145/c8</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Afectiuni digestive<br />Titlu: Sindromul Gardner<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Octavia Butnaru</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Reumatismul articular acut</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/144/c11</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Inima si vase de sange<br />Titlu: Reumatismul articular acut<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Mihaela Merisor</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Endocardita infectioasa</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/143/c11</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Inima si vase de sange<br />Titlu: Endocardita infectioasa<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Mihaela Merisor</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Hidrocefalia</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/142/c24</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Obstetrica si ginecologie<br />Titlu: Hidrocefalia<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Octavia Butnaru</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Taieturi, zgarieturi, intepaturi</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/141/c18</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Piele, Unghii si Par<br />Titlu: Taieturi, zgarieturi, intepaturi<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Octavia Butnaru</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Cancerul de colon (colorectal)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/140/c29</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Cancer<br />Titlu: Cancerul de colon (colorectal)<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Mihaela Merisor</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Pancreatita acuta</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/139/c8</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Afectiuni digestive<br />Titlu: Pancreatita acuta<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Mihaela Merisor</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Endometrioza</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/138/c24</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Obstetrica si ginecologie<br />Titlu: Endometrioza<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Tulburarea dismorfica corporala  sau &amp;quot;sindromul urateniei inchipuite&amp;quot;</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/137/c6</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Psihiatrie<br />Titlu: Tulburarea dismorfica corporala  sau &quot;sindromul urateniei inchipuite&quot;<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>ACONDROPLAZIA, Nanismul</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/136/c32</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Boli genetice<br />Titlu: ACONDROPLAZIA, Nanismul<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Octavia Butnaru</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Tulburarea algica</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/135/c6</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Psihiatrie<br />Titlu: Tulburarea algica<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Tulburarea conversiva</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/134/c6</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Psihiatrie<br />Titlu: Tulburarea conversiva<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Hipocondrioza</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/133/c6</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Psihiatrie<br />Titlu: Hipocondrioza<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Tulburarea de somatizare (Sindromul Briquet)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/132/c6</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Psihiatrie<br />Titlu: Tulburarea de somatizare (Sindromul Briquet)<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Tulburarile somatoforme</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/131/c6</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Psihiatrie<br />Titlu: Tulburarile somatoforme<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Ambliopia</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/130/c9</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Ochi<br />Titlu: Ambliopia<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Sabina Ibanescu</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Boala Addison</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/129/c31</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Boli endocrine<br />Titlu: Boala Addison<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Octavia Butnaru</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Ulcerul gastroduodenal</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/128/c8</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Afectiuni digestive<br />Titlu: Ulcerul gastroduodenal<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Mihaela Merisor</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Cancerul anal</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/127/c29</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Cancer<br />Titlu: Cancerul anal<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Sabina Ibanescu</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Artrita reumatoida juvenila sistemica (ARJ,Boala Still)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/126/c27</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Oase si muschi<br />Titlu: Artrita reumatoida juvenila sistemica (ARJ,Boala Still)<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Octavia Butnaru</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Cancerul de stomac (gastric)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/123/c29</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Cancer<br />Titlu: Cancerul de stomac (gastric)<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Mihaela Merisor</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Socul anafilactic</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/122/c26</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Alergii<br />Titlu: Socul anafilactic<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Sabina Ibanescu</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Acalazia cardiei (esofagiana)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/121/c8</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Afectiuni digestive<br />Titlu: Acalazia cardiei (esofagiana)<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Mihaela Merisor</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Agorafobia</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/120/c6</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Psihiatrie<br />Titlu: Agorafobia<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Sabina Ibanescu</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Boala de reflux gastroesofagian (BRGE)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/119/c8</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Afectiuni digestive<br />Titlu: Boala de reflux gastroesofagian (BRGE)<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Mihaela Merisor</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Cancerul de prostata</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/116/c29</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Cancer<br />Titlu: Cancerul de prostata<br />Sumar: ]]></description>
            <author>Mihaela Merisor</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Fracturile oaselor afectate de osteoporoza</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/113/c27</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Oase si muschi<br />Titlu: Fracturile oaselor afectate de osteoporoza<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Leziunile de menisc ale genunchiului</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/112/c27</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Oase si muschi<br />Titlu: Leziunile de menisc ale genunchiului<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Chistul sinovial popliteu (Baker)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/111/c27</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Oase si muschi<br />Titlu: Chistul sinovial popliteu (Baker)<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Tratamentul scoliozei</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/110/c27</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Oase si muschi<br />Titlu: Tratamentul scoliozei<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Tendinita de genunchi</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/109/c27</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Oase si muschi<br />Titlu: Tendinita de genunchi<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Tendinita iliotibiala (sindromul de bandeleta iliotibiala)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/108/c27</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Oase si muschi<br />Titlu: Tendinita iliotibiala (sindromul de bandeleta iliotibiala)<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Torticolisul muscular congenital</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/107/c27</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Oase si muschi<br />Titlu: Torticolisul muscular congenital<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Omoplatul supraridicat congenital (Maladia Sprengel)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/106/c27</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Oase si muschi<br />Titlu: Omoplatul supraridicat congenital (Maladia Sprengel)<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Luxatia congenitala de sold</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/105/c27</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Oase si muschi<br />Titlu: Luxatia congenitala de sold<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Tulburarile de mers la copil</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/102/c27</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Oase si muschi<br />Titlu: Tulburarile de mers la copil<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Polidactilia - degete in plus</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/101/c27</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Oase si muschi<br />Titlu: Polidactilia - degete in plus<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Tratamentul piciorului stramb congenital varus equin (echin)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/100/c17</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Pediatrie<br />Titlu: Tratamentul piciorului stramb congenital varus equin (echin)<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Boala von Willebrand</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/99/c30</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Sange<br />Titlu: Boala von Willebrand<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Hemofilia</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/98/c30</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Sange<br />Titlu: Hemofilia<br />Sumar: Hemofilia este o boala de sange rara in care procesul coagularii este afectat ca urmare a lipsei sau prezentei in cantitati insuficiente in sange a unor factori]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Oreionul</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/97/c17</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Pediatrie<br />Titlu: Oreionul<br />Sumar: Oreionul este o boala cauzata de un virus care de regula se raspandeste prin saliva si poate infecta multe parti ale corpului, in special glandele salivare]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Rinita alergica</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/96/c26</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Alergii<br />Titlu: Rinita alergica<br />Sumar: Rinita este inflamatia captuselii interne a nasului. Rinita alergica este caracterizata de nas care curge si prezinta mancarime, stranut si congestie]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Schizofrenia</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/95/c6</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Psihiatrie<br />Titlu: Schizofrenia<br />Sumar: Prin schizofrenie se intelege o boala psihica caracterizata printr-o simptomatologie variata in care predomina fenomenele de disociatie psihica]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Leucemia</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/94/c29</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Cancer<br />Titlu: Leucemia<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Osteoartrita</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/93/c27</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Oase si muschi<br />Titlu: Osteoartrita<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Lupusul</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/92/c28</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Boli autoimune si sistemice<br />Titlu: Lupusul<br />Sumar: Lupus este o boala inflamatorie cronica ce poate afecta articulatiile, pielea, rinichii, celulele sanguine, inima si plamanii. Marea majoritate a celor afectati]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Guta (artrita gutoasa)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/91/c27</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Oase si muschi<br />Titlu: Guta (artrita gutoasa)<br />Sumar: Va treziti in mijlociul noptii si simtiti degetul mare de la picior ca si cum ar fi pe foc. Este fierbinte, umflat si atat de lucios incat chiar greutatea unei paturi]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Spondilita anchilozanta</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/90/c27</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Oase si muschi<br />Titlu: Spondilita anchilozanta<br />Sumar: Spondilita anchilozanta este o forma de artrita care este de lunga durata (cronica) si cel mai adesea afecteaza coloana vertebrala.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Urticaria</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/89/c26</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Alergii<br />Titlu: Urticaria<br />Sumar: Urticaria este o explozie de bubite sau pete de culoare rosu pal care apar brusc pe piele &#8211; fie ca rezultat al reactiei adverse a corpului la anumiti]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Meningita</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/88/c5</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Raceala si gripa<br />Titlu: Meningita<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Dermatita atopica</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/87/c18</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Piele, Unghii si Par<br />Titlu: Dermatita atopica<br />Sumar: Dermatita atopica este o boala cronica (de lunga durata) care afecteaza pielea. Cuvantul &#8222;dermatita&#8221; inseamna inflamatia pielii. &#8222;Atopica&#8221; se refera la]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Pneumonia</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/86/c14</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Aparatul respirator<br />Titlu: Pneumonia<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Infarctul miocardic</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/85/c11</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Inima si vase de sange<br />Titlu: Infarctul miocardic<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Sifilisul</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/84/c2</link>
            <description><![CDATA[Categorie: BTS Boli cu transmitere sexuala<br />Titlu: Sifilisul<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Astmul</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/83/c14</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Aparatul respirator<br />Titlu: Astmul<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Negii genitali (condiloamele)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/82/c2</link>
            <description><![CDATA[Categorie: BTS Boli cu transmitere sexuala<br />Titlu: Negii genitali (condiloamele)<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Herpesul genital</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/81/c2</link>
            <description><![CDATA[Categorie: BTS Boli cu transmitere sexuala<br />Titlu: Herpesul genital<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Artrita reumatoida juvenila (ARJ)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/80/c27</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Oase si muschi<br />Titlu: Artrita reumatoida juvenila (ARJ)<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Clamidia (chlamidia)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/79/c2</link>
            <description><![CDATA[Categorie: BTS Boli cu transmitere sexuala<br />Titlu: Clamidia (chlamidia)<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Gonoreea</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/78/c2</link>
            <description><![CDATA[Categorie: BTS Boli cu transmitere sexuala<br />Titlu: Gonoreea<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Artrita reumatoida</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/77/c27</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Oase si muschi<br />Titlu: Artrita reumatoida<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Boala (maladia) Alzheimer</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/76/c6</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Psihiatrie<br />Titlu: Boala (maladia) Alzheimer<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Alergiile</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/75/c26</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Alergii<br />Titlu: Alergiile<br />Sumar: Se poate spune ca aveti o alergie atunci cand corpul dumneavoastra reactioneza exagerat la lucruri care nu creaza probleme la majoritatea oamenilor. Aceste lucruri se numesc alergeni. Reactia exagerata a corpului]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Alergia alimentara</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/74/c26</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Alergii<br />Titlu: Alergia alimentara<br />Sumar: Desi 25% din oameni cred ca sunt alergici la anumite produse alimentare, studiile au aratat ca numai 8% dintre copii si 2% dintre adulti au alergie la mancare. Aceasta diferenta dintre prevalenta alergiei dovedita clinic si  perceptia oamenilor in aceasta problema se datoreaza in primul rand luarii in]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Varicele</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/73/c11</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Inima si vase de sange<br />Titlu: Varicele<br />Sumar: Varicele sunt vene mari, rasucite ca niste sfori si pot cauza durere, umflaturi sau mancarimi. Ele sunt forme extreme de telangiectazii. Cuvantul varicoza vine din latinescul varix, care inseamna rasucit. Varicele apar de cele mai multe ori pe picioare, cu toate ca pot aparea si in alta parte. ( De exemplu, hemoroizii sunt varice pe zona rectala ). Telangiectziile sunt similare varicelor, dar sunt mai mici. Ele sunt deseori rosii sau albastre si sunt mai aproape de suprafata pielii decat varicele. Pot aparea ca ramurile de copac sau panza de paianjen, cu liniile scurte, intretaiate. Telangiectaziile pot fi gasite pe picioare si fata. Aceastea poate acoperi fie o zona foarte mica sau foarte mare a pielii. Pentru a intelege ce se intampla se studiem putin ce fac venele.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Litiaza urinara (pietre la rinichi, calculi)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/72/c20</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Urologie<br />Titlu: Litiaza urinara (pietre la rinichi, calculi)<br />Sumar: Pietrele la rinichi ( calculi renali ) sunt depozite minerale intarite care se formeaza in rinichi. Mai intai se depun particule microscopice care se maresc in timp. Termenul medical pentru acesta boala este litiaza renala.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Psihoza maniaco-depresiva (tulburarea bipolara)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/71/c6</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Psihiatrie<br />Titlu: Psihoza maniaco-depresiva (tulburarea bipolara)<br />Sumar: Psihoza maniaco-depresiva denumita si tulburarea bipolara sau psihoza periodica reprezinta o tulburare mintala ce consta in modificarea anormala a starii psihice, energiei si abilitatii de functionare a unei persoane. Astfel, apare succesiunea episoadelor depresive cu episoadele maniacale. Spre deosebire de variatiile starii psihice ale unei persoane normale de-a lungul vietii, simptomele acestei boli sunt mult mai severe.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Infectiile urinare</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/70/c20</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Urologie<br />Titlu: Infectiile urinare<br />Sumar: O infectie aflata la orice nivel al tractului urinar, de la rinichi, uretere, la vezica, uretra, este calificata ca fiind o infectie urinara. Tractul urinar este sistemul care produce urina si o duce in afara corpului dvs. El include : vezica urinara, rinichii si tuburile care le leaga. Cand in acest sistem patrund germeni, ei pot produce o infectie. Infectiile urinare pot fi dureroase si suparatoare. Ele pot deveni de asemenea o problema de sanatate serioasa daca infectia se raspandeste la rinichi.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Adenomul de prostata (hiperplazia benigna de prostata)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/69/c20</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Urologie<br />Titlu: Adenomul de prostata (hiperplazia benigna de prostata)<br />Sumar: Hiperplazia benigna de prostata (HBP) este o boala care afecteaza prostata, un organ intalnit numai la barbati. Prostata este o glanda situata intre vezica urinara (unde este acumulata urina) si uretra (tubul prin care este eliminata urina). Pe masura ce barbatii inainteaza in varsta, prostata se mareste progresiv. Cu cat prostata creste, ea poate presa pe uretra si cauza incetinirea fluxului urinei si scaderea fortei de eliminare. Poate cauza si retentia urinei in vezica si nevoia de a urina frecvent. Daca este suficient de severa, poate aparea blocajul complet al uretrei, care poate leza rinichii.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Chistul ovarian</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/66/c24</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Obstetrica si ginecologie<br />Titlu: Chistul ovarian<br />Sumar: Chistul ovarian este un saculet umplut cu lichid, in ovar. Multe chisturi sunt absolut normale. Acestea se numesc chisturi functionale. Ele apar ca rezultat al ovulatiei ( eliberarea unui ou din ovar ). Orice folicul ovarian mai mare de 2 cm este considerat chist ovarian: tipurile specifice de chisturi includ foliculii graaf sau chisturi de corp luteal (care se pot rupe in timpul menstruatiei si necesita pana la trei luni sa dispara cu totul). Chisturile functionale se contracta in mod normal cu timpul , de obicei in una pana la trei luni. Daca aveti un chist, doctorul va dori sa va consulte din nou in maxim trei luni pentru a fi sigur ca acesta s-a micsorat. Multe femei au chisturi ovariene la un moment dat in viata. Cele mai multe chisturi ovariene deranjeaza prea putin sau de loc, si sunt inofensive. Majoritatea chisturilor ovariene dispar fara tratament in cateva luni.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Migrena</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/65/c5</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Raceala si gripa<br />Titlu: Migrena<br />Sumar: Majoritatea dintre noi suferim de dureri de cap. Poti simti o pulsatie frontala la nivelul capului in timpul unei raceli de exemplu sau s-ar putea sa simti o durere la nivelul tamplelor sau la ceafa din cauza unor tensiuni in urma unei zile grele. Cele mai frecvente dureri de cap produc o durere greoaie la nivelul tamplelor, fruntii sau cefei asemanatoare cu o durere produsa de o banda de cauciuc stransa in jurul capului. <br /><br />Migrena este diferita. Doctorii o definesc ca pe o durere de cap care are simptome secundare. Durerea este frecvent pulsatila si pe ambele parti ale capului. Persoanele care sufera de migrene de obicei ametite sau se pot simti rau cu stomacul. Pot fi sensibile la lumina, zgomot sau mirosuri. In unele cazuri migrenele pot provoca aure cum ar fi senzatia vizuala de puncte luminoase chiar inainte de instalarea durerii de cap. Migrenele pot fi dezastruoase iar tinerii care sufera de aceasta simt frecvent nevoia de a nu merge la scoala, la sport, la servici sau la alte activitati, decat in momentul in care se simt mai bine. In unele cazuri migrenele pot cauza crize (convulsii) tonico-clonice. O durere migrenoasa este o forma de durere vasculara. Durerile de cap produse de migrene sunt o consecinta a combinatiei intre vasodilatatie (largirea vaselor de sange) si eliberarea de elemente chimice din fibrele nervoase care inconjoara vasele de sange. In timpul unei crize de migrena, artera temporala se dilata (este o artera situata exact sub pielea tamplelor). Vasodilatatia arterei temporale strange nervii ce inconjoara artera si determina eliberarea de substante chimice. Acestea cauzeaza inflamatie, durere si accentuarea vasodilatatiei arterei. Aceasta accentuare determina evolutia durerii.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Avortul spontan</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/64/c24</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Obstetrica si ginecologie<br />Titlu: Avortul spontan<br />Sumar: Avortul spontan reprezinta pierderea sarcinii din cauze naturale. O pierdere a sarcinii este orice sarcina neviabila ( in care fatul nu poate supravietui sau este nascut inainte saptamana 20 de sarcina ). Dupa 20 de saptamani, pierderea sarcinii se numeste nastere cu fat mort. Dupa primele 12 saptamani de sarcina, sau cand bataile inimii sunt sezizate la ecografie, riscul de avort spontan scade semnificativ. Avortul spontan poate fi rezultatul unei traume fizice, cum ar fi expunerea la anumite substante chimice, boli sau lovituri, dar acestea sunt rareori cauza. Un avort spontan este de obicei rezultatul unor defecte biologice ale mamei sau anomalii genetice in dezvoltarea fetusului. Avorturile spontane pot fi divizate dupa momentul in care apar in timpul sarcinii. Din toate sarcinile diagnosticate, intre 15 si 20% se termina in avort spontan in primul trimestru sau in prima partea a celui de al doilea, de obicei inainte de a 13-a saptamana de sarcina. Dintre toate avorturile care au loc inainte de a 8-a saptamana, 30% nu au fetus asociat cu sacul amniotic sau placenta. Este de asemenea comun pentru o sarcina sa fie pierduta atat de repede incat femeia nici macar nu stie ca este gravida. O femeie care arata semne posibile ale unui avort spontan ( cum ar fi o sangerare vaginala ) poate auzi termenul &#8222;iminenta de avort&#8221; pentru a descrie starea ei.. Termenul de &#8222;avort habitual&#8221; descrie starea in care trei sarcini consecutive s-au terminat inainte de 20 de saptamani de sarcina.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Varicela</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/63/c17</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Pediatrie<br />Titlu: Varicela<br />Sumar: Varicela este o boala frecventa cauzata de virusul zoster, care apartine familiei herpesvirusurilor. Exemple de diferiti herpesvirusuri sunt : virusul herpes simplex ( care cauzeaza herpes bucal si herpes genital ), virusul Epstein &#8211; Barr ( care cauzeaza mononucleoza infectioasa ) si virusul varicela zoster ( care cauzeaza varicela si zona zoster ). Atunci and apare, cel mai adesea la sfarsitul iernii sau la inceputul primaverii, varicela este foarte contagioasa pentru persoanele care nu sunt imune. Virusul se raspandeste usor de la persoana la persoana prin aer si contact fizic. La copiii altminteri sanatosi, varicela nu este de regula o boala severa, desi gravitatea ei poate varia de la o persoana la alta. Varicela este in general mai severa si mai susceptibila de a cauza complicatii la femeile gravide, la nou-nascuti, la persoane de 15 ani si peste aceasta varsta precum si la persoanele care au probleme de imunitate. Boala este rar fatala : daca ea cauzeaza moartea, aceasta de regula se datoreaza pneumoniei dupa varicela, care apare mai frecvent la femeile gravide. Nou-nascutii femeilor care au avut varicela in primul trimestru de sarcina sau la inceputul celui de-al doilea trimestru pot dezvolta sindromul de varicela congenitala, care poate cauza defecte din nastere cum sunt probleme cu ochii sau un membru subdezvoltat.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Osteoporoza</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/62/c15</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Menopauza<br />Titlu: Osteoporoza<br />Sumar: Osteoporoza este o tulburare metabolica frecventa a osului caracterizata prin pierderea progresiva a densitatii osoase. Afecteaza predominant zonele toracica si toraco-lombara ale coloanei vertebrale si este un factor de risc in fracturile de sold. Osteoporoza face ca oasele sa devina fragile, slabe si susceptibile la fracturi. Aceasta poate determina o scadere in inaltime, cifoza si dureri severe. In majoritatea cazurilor slabirea osului apare cand exista nivele scazute de calciu, fosfor si alte minerale din os. Osteoporoza poate fi insotita si de tulburari endocrine sau poate fi consecinta utilizarii abuzive a medicamentelor cum ar fi corticosteroizii. Desi uneori este numita o afectiune a femeilor, osteoporoza poate afecta si barbatii. Nici copii nu sunt imuni la aceasta. Niciodata nu e prea devreme sa faci ceva in privinta osteoporozei. Toata lumea poate face ceva pentru a pastra oasele puternice si sanatoase pe parcursul vietii. Aparitia osteoporozei depinde de fragilitatea din tinerete a oaselor sau de starea generala de sanatate, mod de viata sau activitate fizica mai tarziu in viata.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Obezitatea</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/61/c21</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Controlul greutatii<br />Titlu: Obezitatea<br />Sumar: Toti avem nevoie de tesut gras in corp, dar cand avem prea multa grasime rezultatul este obezitatea. Obezitatea nu arata o persoana fara control. Este a doua cauza influentabila majora a decesului, dupa fumat. Obezitatea este mai mult o preocupare cosmetica. Fiind mult supraponderal ai un risc mai mare de a avea si alte probleme de sanatate majore, incluzand rezistenta la insulina, diabet de tip 2, boli de inima, colesterol ridicat, infarct, cancer, pietre la vezica biliara, guta si artrita gutoasa, tensiune arteriala crescuta, artrita, oprirea respiratiei in timpul somnului si accident vascular cerebral.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Hipotiroidia</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/60/c1</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Tiroida<br />Titlu: Hipotiroidia<br />Sumar: Hipotiroidia este o stare patologica cauzata de insuficienta secretare a hormonilor tiroidieni de catre glanda tiroida. Exista cateva cauze distincte ce determina hipotiroidia cronica, cea mai des intalnita fiind tiroidita Hashimoto; Hipotiroidia iatrogena apare ca urmare a terapiei cu iod folosita pentru combaterea hipertiroidiei.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Hipertiroidia</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/59/c1</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Tiroida<br />Titlu: Hipertiroidia<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Nodulii tiroidieni</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/58/c1</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Tiroida<br />Titlu: Nodulii tiroidieni<br />Sumar: Nodulii tiroidieni sunt excrescente anormale sau umflaturi care apar in glanda tiroida. Majoritatea nodulilor nu sunt cancerosi (sunt benigni) si nu ridica probleme deosebite. Unii dintre ei chiar nu necesita tratament.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Bulimia</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/57/c21</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Controlul greutatii<br />Titlu: Bulimia<br />Sumar: Bulimia nervoasa, numita in mod normal bulimie, este un tip de tulburare de alimentatie. Cineva care are bulimie mananca multa mancare intr-o perioada foarte scurta de timp si apoi incearca sa evite castigarea in greutate prin eliminarea acesteia.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Melanomul</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/56/c18</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Piele, Unghii si Par<br />Titlu: Melanomul<br />Sumar: Melanomul este o forma foarte serioasa de cancer de piele. El incepe in melanocite - celule care produc pigmentul pielii numit melanina. Melanocitele apar predominant in piele dar pot fi gasite si in alta parte, in special in ochi. Marea majoritate a melanoamelor isi au originea in piele. Desi melanomul reprezinta numai 4% din toate cazurile de cancer de piele, el cauzeaza cele mai multe morti legate de cancerul de piele. Vestea buna este ca melanomul este adesea vindecabil daca este depistat si tratat in stadiile lui timpurii.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Chelia (alopecia)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/54/c18</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Piele, Unghii si Par<br />Titlu: Chelia (alopecia)<br />Sumar: Majoritatea oamenilor care isi pierd parul patesc acest lucru gradat si pe toata suprafata scalpului, cu o oarecare predominanta a partii frontale. Medicii numesc acest proces "alopecie androgenica" ceea ce implica necesitatea unei anumite combinatii hormonale pentru a dezvolta aceasta afectiune. Cea mai obisnuita forma de chelire este cea de tip masculin, in care parul se desprinde din partile laterale ale fruntii. In plus, se mai poate dezvolta o zona de chelie in crestetul capului (vertex). Factorul declansator al acestui tip de chelie este presupus a fi in prezent o enzima, 5-alfa reductaza, care converteste hormonul testosteron in dihidrotestosteron (DHT), care inhiba cresterea parului. Varsta la care apare enzima, daca se intampla acest lucru, este determinata genetic. Tipul feminin de chelie, in care pierderea parului pe linia mediana apare mai largita, este mai putin obisnuit. Se crede ca ar rezulta din scaderea cantitatii de estrogen, un hormon care se gaseste in sangele femeilor si care in mod normal contracareaza efectul de chelire al testosteronului.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Hipertensiunea arteriala</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/53/c11</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Inima si vase de sange<br />Titlu: Hipertensiunea arteriala<br />Sumar: Hipertensiunea este definita ca o crestere a presiunii sangelui peste limita normala si care poate cauza afectiuni ale inimii, creierului, rinichilor si ochilor. Tensiunea crescuta a sangelui (HT) este numita ucigasul tacut deoarece o poti avea ani la rand fara a fi constient de ea. Cu alte cuvinte boala poate evolua fara simptome &#8211;in liniste - ca in final sa dezvolte unul sau mai multe potentiale complicatii severe sau fatale cum ar fi infarctul sau atacul cerebral. Dar inainte de a intelege HT trebuie inteles modul in care functioneaza tensiunea sangelui.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Depresia</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/52/c6</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Psihiatrie<br />Titlu: Depresia<br />Sumar: Depresia pare sa fie legata de un dezechilibru chimic in creier care impiedica celulele sa comunice una cu cealalta. Depresia pare sa fie genetica (imbolnavirile apar in familie). Depresia poate fi legata cu evenimente din viata dumneavoastra, ca de pilda moartea cuiva drag, divortul sau pierderea serviciului. Consumul anumitor medicamente, abuzul de droguri sau de alcool sau alte boli pot deasemenea duce la depresie. Depresia nu este provocata de slabiciune personala, lene sau lipsa de vointa.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Sforaitul</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/51/c3</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Somn<br />Titlu: Sforaitul<br />Sumar: Sforaitul este actul respiratiei cu gura deschisa astfel incat omusorul si valul palatin intra in vibratie; se formeaza astfel un sunet care variaza de la usor la puternic si neplacut. 45% dintre adultii normali sforaie cel putin ocazional iar 25% sforaie in mod regulat . Cel mai des sforaie barbatii si persoanele supraponderale, si de obicei sforaitul se inrautateste cu varsta.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Rubeola</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/50/c17</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Pediatrie<br />Titlu: Rubeola<br />Sumar: Rubeola este o infectie care afecteaza in primul rand pielea si ganglionii limfatici. Este cauzat de virusul rubeolei (nu acelasi care cauzeaza pojarul), care de regula se transmite prin secretiile din nas sau gat, prin picaturi fine de lichid. De asemenea poate trece prin fluxul sanguin al femeii insarcinate infectand fatul. Deoarece este o boala in general usoara la copii, pericolul medical primar este infectarea femeilor gravide, care poate cauza sindromul de rubeola congenitala.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Glaucomul</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/49/c9</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Ochi<br />Titlu: Glaucomul<br />Sumar: Glaucomul este o boala a ochiului care poate duce la pierderea vederii. Apare ca rezultat al acumularii de lichid in interiorul globului ocular. Imaginati-va ca in interiorul ochiului dumneavoastra se afla un fel de chiuveta cu robinetul mereu deschis si scurgerea deschisa tot timpul. Ca si apa din chiuveta, lichidul din ochiul dumneavoastra intra si iese. Lichidul hraneste ochiul si il mentine sanatos. Dupa ce lichidul circula, el se scurge printr-un mic canal in fata ochiului. La persoanele cu glaucom calea de drenaj este blocata iar lichidul nu poate iesi din globul ocular. In schimb el se acumuleaza si produce cresterea presiunii oculare.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Fibrilatia atriala</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/48/c11</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Inima si vase de sange<br />Titlu: Fibrilatia atriala<br />Sumar: Fibrilatia atriala (FA) este cea mai comuna tulburare de ritm a inimii.Inima se contracta (bate) si pompeaza sange cu regularitate, de exemplu, la o frecventa de 60 batai pe minut exista o bataie la fiecare secunda. Inima poate batea mai repede sau mai incet, cu un interval mai scurt sau mai lung intre batai dar intervalul dintre batai este constant pe o anumita perioada de timp. Acest ritm regulat apare ca un rezultat al descarcarilor electrice regulate care circula prin inima si produc contractia muschiului inimii. In fibrilatia atriala, atriile inceteaza sa bata regulat. In schimb, ele tremura (fibrileaza) intr-un mod dezorganizat. In FA, descarcarile electrice sunt neregulate si rapide si, drept rezultat, inima bate in mod neregulat si de obicei rapid. O inima cu fibrilatie poate sa nu pompeze tot atat de mult sange ca si o inima normala.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Diabetul</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/47/c8</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Afectiuni digestive<br />Titlu: Diabetul<br />Sumar: Diabetul este o boala care apare cand corpul nu mai produce in cantitati suficiente un hormon numit insulina sau cand acesta nu foloseste insulina in mod corect. Nivelul ridicat de zahar in sange (hiperglicemia) conduce la trecerea glucozei in urina si de aici termenul de &#8220;zahar in urina&#8221;. In mod normal, nivelul de glucoza in sange este strans controlat prin insulina, un hormon produs de pancreas. Insulina scade nivelul glucozei in sange. Cand glucoza in sange creste (de exemplu dupa masa) insulina este eliberata din pancreas pentru a normaliza nivelul glucozei. La pacientii cu diabet, absenta sau insuficienta producere a insulinei determina hiperglicemia. Diabetul este o afectiune medicala cronica, ce poate fi controlata, dar dureaza toata viata. Daca este netratat poate determina orbire, infarct, accident vascular cerebral, insuficienta renala si amputari ale membrelor. Numai jumatate din oamenii care au diabet au fost diagnosticati, pentru ca in fazele timpurii ale bolii sunt putine simptome sau acestea pot fi aceleasi cu cele ale altor probleme de sanatate.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Hepatita C</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/46/c12</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Ficat<br />Titlu: Hepatita C<br />Sumar: Virusul hepatitei C este unul dintre cele sase virusuri hepatice identificate &#8212; celelalte sunt A, B, D, E si  G. Perioada de incubatie este intre 2 si 26 saptamani. Virusul hepatitei C este in general considerat a fi dintre cele mai periculoase. Virusul hepatitei C (VHC) este una dintre cele mai importante cauze de boala hepatica cronica. Cel putin 75 % dintre pacientii cu hepatita acuta C dezvolta intr-un final infectie cronica. Cu timpul, infectia cu virusul hepatitei C poate duce la cancer hepatic, insuficienta hepatica sau ciroza &#8212; cicatrizarea ireversibila a ficatului, potential fatala.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Hepatita B</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/45/c12</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Ficat<br />Titlu: Hepatita B<br />Sumar: Hepatita B este o infectie serioasa a ficatului produsa de virusul hepatitei B (VHB). Hepatita B este una dintre formele care se raspandesc cel mai usor (contagioasa) de hepatita virala, care include hepatita A, B, C, D, si E. Toate  tipurile de hepatita lezeaza celulele ficatului si pot duce la umflarea dureroasa a ficatului (inflamatie hepatica). Anumite tipuri pot produce lezarea permanenta a ficatului. La unele persoane infectia devine cronica, ducand la insuficienta hepatica, cancer hepatic sau ciroza &#8212; o afectiune care are ca efect cicatrizarea permanenta a ficatului.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Ciroza hepatica</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/44/c12</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Ficat<br />Titlu: Ciroza hepatica<br />Sumar: La persoanele care au ciroza , celulele ficatului sunt lezate si nu se pot repara singure. Pe masura ce celulele ficatului mor, se formeaza tesut cicatriceal. Cand se formeaza acest tesut cicatriceal, sangele nu mai poate curge prin ficat cum trebuie. Tesutul cicatriceal poate sa blocheze curgerea normala a sangelui de la intestine la ficat, producand cresterea presiunii in venele care alimenteaza aceasta zona (sistemul venos portal). Cea mai obisnuita cauza de ciroza este consumul excesiv de alcool. Aceasta este numita ciroza alcoolica.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Intoleranta la lactoza</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/43/c8</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Afectiuni digestive<br />Titlu: Intoleranta la lactoza<br />Sumar: Persoanele care au intoleranta la lactoza au dificultati la digerarea lactozei, un tip de zahar din lapte si alte produse lactate. Intoleranta la lactoza nu inseamna ca sunteti alergic la lapte ci ca va simtiti rau dupa ce beti lapte sau mancati branza, inghetata sau orice altceva ce contine lactoza.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>HIV, SIDA</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/42/c2</link>
            <description><![CDATA[Categorie: BTS Boli cu transmitere sexuala<br />Titlu: HIV, SIDA<br />Sumar: SIDA este o afectiune cronica, amenintatoare de viata, produsa de virusul  imunodeficientei umane (HIV). Prin lezarea sau distrugerea celulelor sistemului imun, HIV interfera cu abilitatea corpului de a lupta eficient impotriva virusurilor, bacteriilor si fungilor care produc boli. Acest lucru va face mai vulnerabil la anumite tipuri de cancere si la infectii oportuniste la care in mod normal corpul ar rezista.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Hipertensiunea pulmonara</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/41/c14</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Aparatul respirator<br />Titlu: Hipertensiunea pulmonara<br />Sumar: Hipertensiunea pulmonara este o boala a vaselor de sange din plamani. <br />Hipertensiunea pulmonara apare atunci cand tensiunea din arterele pulmonare (vasele care transporta sangele de la inima la plamani) devine mai mare decat normal. Acest lucru creste efortul partii drepte a inimii. Hipertensiunea pulmonara este o problema serioasa. Ea apare cand micile artere din plamani devin mai inguste sau blocate. Astfel creste rezistenta curgerii sangelui in plamani si astfel creste presiunea din interiorul arterelor pulmonare. Cu cat creste tensiunea, ventriculul drept trebuie sa se contracte mai mult pentru a pompa sangele prin plamani, muschiul inimii slabind in final, iar cateodata nu mai face fata.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC, BPCO)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/40/c14</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Aparatul respirator<br />Titlu: Boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC, BPCO)<br />Sumar: Boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC) este un termen generic pentru un grup de boli ale tractului respirator care sunt caracterizate prin limitarea fluxului de aer. Afectiunile grupate aici sunt:]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Dispepsia</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/39/c8</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Afectiuni digestive<br />Titlu: Dispepsia<br />Sumar: Dispepsia este o senzatie vaga de discomfort in abdomenul superior sau in piept, care poate fi descrisa ca senzatie de balonare, gaze, plenitudine, roadere sau arsura. Durerea poate sa vina si sa treaca dar este prezenta in cea mai mare parte a timpului.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Colita ulceroasa</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/38/c8</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Afectiuni digestive<br />Titlu: Colita ulceroasa<br />Sumar: Colita ulceroasa este o inflamatie cronica a intestinului gros (colon). La pacientii cu colita ulceroasa, ulcerele si inflamatia mucoasei interioare a colonului duc la dureri abdominale, diaree si sangerari rectale. Desi de obicei afecteaza partea stanga a colonului (colonul sigmoid) si rectul, dimensiunile zonei afectate pot varia si pot include in special rectul (proctita) pana la afectarea intregului colon (colita extensiva sau pancolita). Colita ulceroasa este strans inrudita cu o alta boala inflamatorie a intestinelor numita boala Crohn. Ele se mai numesc in mod frecvent boli inflamatorii ale intestinelor.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Prostatita</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/37/c20</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Urologie<br />Titlu: Prostatita<br />Sumar: Prostatita este frecventa si afecteaza barbatii la un anumit moment. Prostatita reprezinta o inflamatie a prostatei. Cand o parte a a organismului e inflamata aceasta este rosie, fierbinte si dureroasa. Prostatita poate prezenta multe simptome, poate determina urinari dificile, dureroase si frecvente. Poate determina si aparitia febrei, dureri de spate sau dureri inghinale. Poate determina scaderea interesului pentru sex sau chiar probleme de erectie si mentinerea acesteia. Prostatita este foarte usor confundata cu alte afectiuni ale tractului urinar. Aceasta poate apare in diferite forme. Faza acuta e cea mai frecventa dar si cea mai severa si poate necesita spitalizare. Simptomele prostatitei cronice au tendinte de dezvoltare mult mai lenta si sunt la fel de severe ca si in cazul celei acute.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Somnul</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/36/c3</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Somn<br />Titlu: Somnul<br />Sumar: Somnul reprezinta procesul prin care fiintele umane si animalele se odihnesc periodic cu un grad mai mic sau mai mare de inconstienta si cu o scadere a raspunsului la mediul inconjurator. Somnul apare ciclic la fiecare 24 de ore chiar daca media ceasului biologic uman variaza intre 24,5 si 25,5 de ore pe ciclu. Ciclul este resetat zilnic (la fiecare 24 de ore) de catre stimuli variati, nivelul luminii soarelui fiind cel mai evident exemplu.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Menopauza</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/35/c15</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Menopauza<br />Titlu: Menopauza<br />Sumar: Este un stadiu al ciclului reproductiv al femeii reprezentat de momentul in care ovarele inceteaza sa mai produca estrogen, determinand astfel sistemul reproductiv sa se opreasca incet incet. Cu cat corpul se adapteaza la schimbarile de nivel ale hormonilor naturali sunt frecvente simptome precum bufeuri, schimbari de stare emotionala , uscaciune vaginala, aparitia depresiei si a anxietatii sau dereglari de menstruatie.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Boala Crohn</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/34/c8</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Afectiuni digestive<br />Titlu: Boala Crohn<br />Sumar: Boala Crohn este o inflamatie cronica a intestinelor. Ea produce in principal ulceratii (rupturi ale mucoasei) in intestinul subtire si cel gros, dar poate afecta sistemul digestiv in orice loc, de la gura la anus. Se mai numeste si enterita regionala, enterita granulomatoasa, ileita su colita sau ileita terminala. Boala Crohn si colita ulceroasa sunt similare &#8212; atat de apropiate incat deseori sunt luate una drept cealalta. Ambele inflameaza mucoasa tractului digestiv, si ambele pot provoca episoade severe de diaree apoasa sau hemoragice si dureri abdominale. Colita ulceroasa conduce la inflamarea colonului (colita) si/sau a rectului (proctita), boala Crohn poate duce la inflamari ale colonului, rectului, intestinului subtire (jejunul si ileonul), si ocazional chiar ale stomacului, gurii si esofagului. Colita ulceroasa, pe de alta parte, afecteaza de obicei doar mucoasa interna a intestinului gros (colon) si a rectului.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Matreata</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/33/c18</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Piele, Unghii si Par<br />Titlu: Matreata<br />Sumar: Matreata este o descuamare (cadere) a pielii capului. Intreaga suprafata corporala a unei persoane curata incontinuu celulele moarte ale pielii. Pielea insasi se curata la 24 de ore. Desi matreata nu este contagioasa si este rar o problema grava, ea poate fi sacaitoare si surprinzator de persistenta.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Insomnia</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/32/c3</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Somn<br />Titlu: Insomnia<br />Sumar: Reprezinta o tulburare de somn caracterizata prin incapacitatea de a dormi dau de a adormi pe timpul noptii. Cei care sufera de aceasta afectiune se plang ca nu pot inchide ochii mai mult de cateva minute pe noapte sau ca se rasucesc de pe o parte pe alta toata noaptea.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Rujeola (pojar)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/31/c17</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Pediatrie<br />Titlu: Rujeola (pojar)<br />Sumar: Pojarul, numit si rujeola, este o infectie respiratorie foarte contagioasa - dar rara - care este cauzata de un virus ( Morbillivirus &#8211;un paramyxovirus). El cauzeaza o eruptie pe toata pielea corpului si simptome ca de gripa, inclusiv febra, tuse si rinoree (curgere nasului). Rujeola este raspandita prin respiratie ( contactul cu lichide din nasul si gura unei persoane infestate, fie direct fie prin transmisie de aerosoli ) si este foarte contagioasa &#8211; 90% din persoanele fara imunitate in acest sens si care impart locuinta cu o persoana infectata vor lua boala. Precautii de carantina trebuie luate pentru toate cazurile suspecte de rujeola.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Furunculul</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/30/c18</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Piele, Unghii si Par<br />Titlu: Furunculul<br />Sumar: Un furuncul este o acumulare localizata de puroi in piele, provenind dintr-o infectie. Acesta poate incepe cu mancarime si poate continua devenind rosu, inflamat si dureroas. Furunculele sunt tratate clasic prin deschiderea si drenarea lor. Se pot folosi si antibiotice daca infectia este cauzata de o bacterie, cum este stafilococul auriu. Aplicarea de caldura poate ajuta facand furunculul sa-si formeze un cap si grabind procesul de vindecare prin cresterea fluxului sanguin in zona. Trebuie pastrata o igiena corespunzatoare pentru a ajuta la prevenirea raspandirii infectiei. Furunculele mai sunt cunoscute sub denumirea de buboi. Furunculele grave pot provoca abcese.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Onicomicoza (ciuperca piciorului)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/29/c18</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Piele, Unghii si Par<br />Titlu: Onicomicoza (ciuperca piciorului)<br />Sumar: Onicomicoza este o infectie a unghiei cauzata de o ciuperca. Ciuperca poate fi dermatofita, de fermentatie sau non-dermatofita. Se trateaza cu succes cu antibiotice puternice pe cale orala dar uneori se vindeca urmand un tratament ce consta intr-o combinatie de tratament local si de refacerea perioadica a suprafetei unghiei. Onicomicoza - mai ales infectia unghiilor de la maini - are un impact neplacut asupra celor afectati. Acestia se pot simti stanjeniti in viata profesionala sau sociala. De asemenea pot aparea probleme la recrutarea intr-un post care implica lucrul de orice fel cu publicul.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Scarlatina</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/28/c17</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Pediatrie<br />Titlu: Scarlatina<br />Sumar: Scarlatina este cauzata de o infectie cu o bacterie numita streptococ de grupa A.. Bacteria produce o toxina (otrava) care poate cauza iritatia &laquo; rosu aprins &raquo; de la care provine numele acestei boli.Spre deosebire de anumite alte boli ale copilariei cum sunt rujeola si rubeola, scarlatina nu poate fi lasata sa isi urmeze cursul si aceasta deoarece streptococul este o bacterie foarte periculoasa.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Herpes bucal</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/27/c18</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Piele, Unghii si Par<br />Titlu: Herpes bucal<br />Sumar: ]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Enurezisul nocturn (udarea patului)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/26/c20</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Urologie<br />Titlu: Enurezisul nocturn (udarea patului)<br />Sumar: Urinarea in pat denumita si enurezis nocturn reprezinta urinarea involuntara in timpul somnului, desi copilul are controlul vezicii urinare in timp ce este treaz. Este mult mai frecvent la baieti decat la fete. In general enurezisul inainte de varsta de 6-7 ani nu este o cauza de ingrijorare. La aceasta varsta controlul vezicii urinare pe timpul noptii nu este inca instalat.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Cicatricile (cheloid)</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/25/c18</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Piele, Unghii si Par<br />Titlu: Cicatricile (cheloid)<br />Sumar: O cicatrice rezulta din procesul biologic de reparare a unei leziuni a pielii si a altor tesuturi din corp. Cicatrizarea este o parte naturala a procesului de vindecare. Cu exceptia leziunilor foarte mici, fiecare rana (de exemplu dupa un accident, boala sau interventie chirurgicala) are drept rezultat un anume grad de cicatrizare. Un cheloid este o cicatrice care nu stie cand sa se opreasca din vindecare. Cand pielea este lezata, celulele cresc la loc pentru a umple golul creat. Cumva, ele &laquo; stiu &raquo; cand tesutul cicatricei este conform cu conturul pielii, in ce punct ele trebuie sa se opreasca din procesul de multiplicare. Cand celulele continua sa se reproduca, in mod exagerat, rezultatul este ceea ce se numeste o cicatrice crescuta in exces (hipertrofiata) sau un cheloid. Cicatricile hipertrofiate iau forma unei protuberante de piele rosie, dar nu cresc in suprafata peste limitele leziunii originale si adesea isi imbunatatesc aspectul dupa cativa ani.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>BTS Boli cu transmitere sexuala</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/24/c2</link>
            <description><![CDATA[Categorie: BTS Boli cu transmitere sexuala<br />Titlu: BTS Boli cu transmitere sexuala<br />Sumar: Bolile cu transmitere sexuala (BTS) sunt infectii pe care le puteti contracta prin raport sexual cu cineva care are o astfel de infectie. Aceste infectii sunt de obicei transmise de la o persoana la alta prin raport sexual normal, dar pot fi transmise si prin alte tipuri de sex. Unele dintre cele mai obisnuite BTS sunt chlamidia, herpesul genital, gonoreea, hepatita B, SIDA (cauzata de infectie cu virusul imunodeficientei umane sau HIV), papilomavirusul uman HPV (negi genitali), sifilis si trichomoniaza. Dup&#462; cum se poate observa din nume, bolile cu transmitere sexuala sunt transmise de la o persoana la alta prin anumite activitati sexuale si nu sunt cauzate de catre aceste activitati sexuale.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Anorexia nervoasa</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/23/c6</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Psihiatrie<br />Titlu: Anorexia nervoasa<br />Sumar: Anorexia nervoasa este o tulburare de alimentare caracterizata de infometare voluntara si stresare prin exercitii fizice. Ea este o boala complexa implicand componente psihologice, sociologice si fiziologice. O persoana care sufera de anorexie este cunoscuta ca anorectica (anorexica). Oamenii cu anorexie sunt obsedati de ideea de a fi slabi. Ei pierd mult din greutate si sunt ingroziti de ideea de a se ingrasa. Ei cred ca sunt grasi chiar daca sunt foarte slabi. Anorexia nu este doar o problema de hrana sau greutate. Este o incercare de a utiliza hrana si greutatea pentru a face fata problemelor emotionale.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Amigdalita</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/22/c10</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Nas, Gat si Urechi<br />Titlu: Amigdalita<br />Sumar: Amigdalita este o infectie sau o inflamatie a amigdalelor. Amigdalele sunt rotunde si sunt formate din tesut limfatic. Sunt situate de o parte si de alta a gatului, deasupra si in spatele limbii si fac parte din sistemul imunitar. Tratate cu antibiotice corespunzatoare, simptomele amigdalitei bacteriene ar trebui sa dispara in cateva zile. Tratamentul chirurgical este necesar numai daca amigdalita afecteaza respiratia sau deglutitia copilului, sau daca reapare des.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Defecte congenitale cardiace</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/21/c11</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Inima si vase de sange<br />Titlu: Defecte congenitale cardiace<br />Sumar: Congenital inseamna ca persoana s-a nascut cu acea boala.<br />Defectele congenitale ale inimii sunt anomalii in structura inimii care sunt prezente la nastere. Aproximativ 8 din fiecare 1000 de nou-nascuti au defecte congenitale ale inimii de la usoare pana la severe.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Anemia</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/20/c17</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Pediatrie<br />Titlu: Anemia<br />Sumar: Anemia este una dintre cele mai frecvente afectiuni ale sangelui, apare in momentul in care nivelul celulelor rosii in organism scade. Aceasta poate conduce la probleme de sanatate deoarece celulele rosii contin hemoglobina, care este cea care transporta oxigenul in tesuturile organismului. Anemia poate determina o varietate de complicatii incluzand oboseala si stress la nivelul organelor din corp.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Diabetul insipid</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/19/c20</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Urologie<br />Titlu: Diabetul insipid<br />Sumar: In ciuda numelui similar, diabetul insipid (diabetus insipidus) nu este inrudit cu diabetul zaharat (diabetus mellitus). Unii pacienti cu diabet insipid au rinichi care nu concentreaza urina foarte bine (ceea ce inseamna ca urina e mai diluata). Ei trebuie sa urineze foarte des. E posibil sa se trezeasca de 2-3 ori pe noapte pentru a urina. Pacientilor cu diabet insipid le e sete tot timpul. De multe ori, au nevoie sa bea o data la fiecare ora.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Atacul de panica</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/18/c6</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Psihiatrie<br />Titlu: Atacul de panica<br />Sumar: Se poate intampla oriunde, oricand. Brusc, inima incepe sa bata repede, fata se inroseste si respiratia devine rapida. Atacul de panica este un acces brusc de frica intensa sau anxietate care produce spaima dar nu ameninta viata. Te simtiti ametit, iti greata, pierzi controlul. Unii oameni simt ca sunt pe moarte. De obicei dureaza de la 5 pana la 20 minute; atacul de panica poate fi declansat de evenimente stresante sau poate avea loc pe neasteptate.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Conjunctivita</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/17/c9</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Ochi<br />Titlu: Conjunctivita<br />Sumar: Conjunctivita este o inflamatie a conjunctivei, membrana transparenta care acopera partea alba a ochiului si captuseste suprafata interioara a pleoapelor. Inflamatia face ca micile vase de sange din conjunctiva sa devina mai proeminente, rezultand o culoare rosiatica dau rozalie a albului ochilor. De obicei nu pune in primejdie ochiul sau vederea copilului. Conjunctivita poate avea multiple cauze, cele mai frecvente fiind infectiile, alergiile sau iritatiile.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Acneea</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/16/c18</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Piele, Unghii si Par<br />Titlu: Acneea<br />Sumar: Acneea este un termen pentru porii astupati (puncte negre sau albe), cosuri sau chiar formatiuni mai profunde (chisturi sau noduli) care acopera o parte a fetei, gatului, pieptului, spatelui, umerilor si chiar a partii superioare a bratelor. Acneea afecteaza majoritatea adolescentilor. Mai mult de 4 din 5 persoane intre 12 si 24 de ani dezvolta acnee cel putin o data. Desi aceasta tulburare e asociata cu adolescenta, ea poate afecta persoane de toate varstele. Nu este neobisnuit ca acneea sa apara si la persoane de 20 sau 30 de ani. Unii continua sa aiba acnee chiar si la 40-50 de ani. Unele femei in perioada adulta pot suferi de acnee moderata spre severa in timpul schimbarilor hormonale asociate sarcinii, menstruatiei sau la inceperea sau oprirea pastilelor anticonceptionale.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Apendicita</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/15/c8</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Afectiuni digestive<br />Titlu: Apendicita<br />Sumar: Apendicita este inflamarea apendicelui.  Oricine poate dezvolta apendicita, dar cel mai frecvent apare la pacienti intre 10 si 30 de ani. Apendicita este unul din cele mai raspandite motive pentru chirurgia abdominala de urgenta la copii. Daca inflamatia si infectia se raspandesc prin peretele apendicelui, acesta se poate rupe. Dupa ruptura, infectia se poate raspandi in abdomen; totusi, de obicei ea este restransa la o zona mica din jurul apendicelui (formeaza un abces peri-apendiceal).]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Ateroscleroza</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/14/c11</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Inima si vase de sange<br />Titlu: Ateroscleroza<br />Sumar: Arterele sunt vase de sange care transporta oxigenul si substantele nutritive de la inima spre restul corpului. Arterele sanatoase sunt flexibile, puternice si elastice. Peretele interior este neted astfel ca sangele poate sa curga fara restrictii. Dar, in timp, prea multa tensiune in artere poate face peretii rigizi si grosi, restrictionand uneori fluxul de sange spre organe si spre tesuturi. Acest proces se numeste arteroscleroza sau &#8220;intarirea arterelor&#8221;.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Cataracta</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/13/c9</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Ochi<br />Titlu: Cataracta<br />Sumar: Cataracta reprezinta incetosarea lentilei ochiului - cristalinul. Efectul se aseamana cu murdarirea obiectivului unui aparat de luat vederi si impiedica vizibilitatea normala.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Sinuzita</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/12/c5</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Raceala si gripa<br />Titlu: Sinuzita<br />Sumar: Sinuzita este o inflamatie a mucoasei uneia sau mai multora dintre cavitatile sinusale aflate in  oasele faciale din jurul nasului. <br />Sinuzita poate face viata neplacuta, ducand la umflarea fetei, dureri in spatele ochilor si dificultati de respiratie pe nas. In plus fata de sinuzita asociata cu aceste infectii respiratorii virale,  mult mai multe persoane sufera de inflamatie a sinusurilor ca rezultat al problemelor alergice sezoniere. <br />Alte surse de iritare ale cailor nazale care pot conduce la sinuzita includ folosirea sau abuzul de sprayuri care se vand fara reteta medicala si  de substante ilegale care pot fi inspirate pe nas.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Angina pectorala</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/11/c11</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Inima si vase de sange<br />Titlu: Angina pectorala<br />Sumar: Durerea in piept este unul dintre cele mai frecvente motive pentru care oamenii chema serviciul de ambulanta. Angina poate fi descrisa ca un disconfort, greutate, presiune, arsura, apasare sau senzatie de durere care uneori poate fi confundata cu indigestia.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
        <item>
            <title>Boala arterelor coronare</title>
            <link>http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/10/c11</link>
            <description><![CDATA[Categorie: Inima si vase de sange<br />Titlu: Boala arterelor coronare<br />Sumar: Arterele coronare sunt vasele de sange care transporta sangele spre muschiul inimii. Ateroscleroza coronara este ateroscleroza arterelor coronare. Ateroscleroza apare atunci cand arterele sunt infundate si ingustate, restrangand fluxul de sange spre inima. Fara sangele necesar, inima este lipsita de oxigen si de substantele vitale de care are nevoie ca sa functioneze in conditii bune. Daca inima nu are destul sange ca sa functioneze corect, se poate declansa angina sau atacul de cord. Problema este ca multe persoane care au acest fel de boala de inima nu constientizeaza acest lucru.]]></description>
            <author>emedonline</author>
            <pubDate>Thu, 01 Jan 1970 00:00:00 +0200</pubDate>
        </item>
    </channel>
</rss>

