Index alfabetic general
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Z
Publicitate
Sondaj
Care dintre urmatoarele ar trebui evitate atunci cand esti insarcinata ?
Cofeina
Fumatul
Sexul
Exercitiul fizic
Lactate nepasteurizate
Mezeluri si carne neprelucrata termic
Mersul cu avionul
Ce parere aveti despre eMedOnline.ro?
Excelent
Bun
Satisfacator
Nesatisfacator
  • Newsletter
PAMECIL 250 mg, 500 mg, 1 g, solutie injectabila

Compozitie cantitativa si calitativa:
Flacoane continand fiecare echivalentul a 250 mg, 500 mg sau 1 g ampicilina, sub forma de praf steril de ampicilina sodica.

Forma farmaceutica:
Pulbere sterila care, dupa dilutia adecvata, se poate administra intramuscular sau intravenos.

Indicatii:
Pamecil este un antibiotic cu spectru larg, din grupa penicilinei, indicat in tratamentul unei game variate de infectii provocate de germeni sensibili la ampicilina. Indicatii specifice: bronsite; infectii ORL; endocardite; gastroenterite; gonoree; infectii ginecologice; meningite bacteriene; peritonite; pneumonii; septicemii; infectii ale tractului urinar. Dupa interventiile chirurgicale pe abdomen, suprainfectarea ranilor poate fi prevenita prin administrare extraperitoneala de Pamecil. Administrarea parenterala este indicata in conditiile in care terapia orala nu este posibila. Pamecil (ampicilina) este o penicilina cu spectru larg, utilizata in tratamentul infectiilor bacteriene, cauzate de germeni sensibili. Acestea includ: Infectiile tractului genitourinar (inclusiv gonoreea) cauzate de: E. coli, P. mirabilis, enterococi, Shigella sp., S. thiphosa, Salmonella sp. si alte bacterii non secretoare de penicilinaza, N. gonorrhoeae; Infectii ale cailor respiratorii, cauzate de: bacterii nesecretoare de penicilinaza (H. influenzae, Staphylococcus sp., Streptococcus pneumoniae); Infectii ale tractului gastrointestinal cauzate de: Shigella sp., S. typhosa, alte tipuri de Salmonelle, E. coli, P. mirabilis si enterococi. Meningite cauzate de Neisseria meningitidis.

Metode de administrare si posologie:
Pentru administrarea intramusculara: se prepara solutia injectabila, folosind 1,0 ml, 1,8 ml si respectiv 3,5 ml de apa distilata la fiolele de 250 mg, 500 mg, 1 000 mg; se agita bine. Pentru administrarea intravenoasa: se prepara solutia injectabila astfel: 5 ml apa la fiolele de 250 mg si 500 mg si 7,5 mg apa la fiola de 1 000 mg; se agita bine prin scuturarea fiolei. Solutia se injecteaza lent (in decursul a 3-4 minute). Pamecil poate fi adaugata in solutiile de perfuzie, daca acestea sunt compatibile. Se poate adauga, de asemenea, in tubul de perfuzie intr-un interval de timp de 3-4 minute.

Dozare. Recomandari generale:
Dozele recomandate sunt orientative. In functie de severitatea cazurilor, acestea se pot mari. Adulti: injectie intramusculara: 250 mg 500 mg la fiecare sase ore; injectie intravenoasa: in solutie perfuzabila, 500 mg 1 000 mg la fiecare patru sau sase ore. Varstnici: desi la persoanele in varsta se constata o diminuare a excretiei renale, se recomanda aceleasi doze ca la adult, cu exceptia cazurilor de insuficienta renala. Copii: se considera prin aproximatie ca, copiii pana la doi ani au nevoie de un sfert din doza adultului; copiii in varsta pana la zece ani, jumatate din doza adultului. Oricum dozele vor fi calculate pe kilogram corp: 25-50 mg/kg corp pe zi. In scopuri pediatrice (copii sub 17 ani), doza intravenoasa maxima recomandata este de 400 mg/kg/zi si nu trebuie sa depaseasca 10 20 g per total. In caz de disfunctii renale: Dozele se ajusteaza in functie de gravitatea acestora, conform tabelului de mai jos:

Rata filtrarii glomerulare Doza de ampicilina
Mai mare de 50 ml/min La 6 ore
(insuficienta renala in stadiu incipient)
10 ml 50 ml/min La 6 - 12 ore
(insuficienta renala moderata)
Mai putin de 10 ml/min La 12 16 ore
(insuficienta renala severa)

Dializati:
Ampicilina este indepartata prin dializa, de aceea se recomanda administrarea unei extra doze dupa efectuarea hemodializei. Dozaj . Recomandari speciale: Meningite bacteriene: La adulti, 2 g la fiecare sase ore, prin perfuzie intravenoasa initial, continuat prin injectii intramusculare. La copii, 150 mg/kg corp pe zi, intravenos, in doze divizate. Infectii ORL: 250 mg de patru ori pe zi. Infectii enterice: In infectiile acute 1 g pana la 2 g de patru ori pe zi, timp de doua saptamani. Terapia in cazul purtatorilor trebuie prelungita pe o perioada de douasprezece saptamani. Infectii ale tractului gastro-intestinal si genitourinar: La pacientii cu o greutate peste 40 kg, 500 mg la fiecare sase ore. La pacientii cu o greutate sub 40 kg, 50 mg/kg corp pe zi, in doze divizate egal la sase sau opt ore. Gonoree: 2 g cu 1 g de Probenecid intr-o singura doza. Pentru paciente se recomanda repetarea dozei. Peritonite si sepsis intraabdominal: Doza adultului este de 2 g la fiecare sase ore pe cale intravenoasa. Doza pediatrica este de 150 mg/kg corp pe zi, divizata in patru, administrare intravenoasa. Infectii ale cailor respiratorii si ale tesuturilor moi: La pacientii cu o greutate corporala mai mare de 40 kg, 250-500 mg la fiecare sase ore. In cazuri severe, doza poate fi marita pana la 1 000 mg de patru ori pe zi. Pacientii cu o greutate sub 40 kg, 25-50 mg/kg corp pe zi, divizate egal in patru sau sase doze. Septicemii, endocardite, osteomielite: Adulti si copii 150 mg 250 mg/kg corp pe zi. Doza uzuala a adultului este de 500 mg de patru pana la sase ori pe zi. Administrarea se initiaza intravenos timp de cel putin trei zile si se continua intramuscular, cu o rata de trei la patru ore. Durata tratamentului variaza de la una la sase saptamani. Pentru uz local in interventiile pe abdomen: Se presara pudra sterila in cantitate de 1 g, extraperitoneal sau intre fasciile musculare, pentru a se evita infectiile postoperatorii.

Contraindicatii:
Hipersensibilitate la peniciline.

Recomandari speciale si precautii in caz de utilizare:
Se impune reducerea dozajului la pacientii cu afectiuni renale, precum insuficienta renala, dar si la nou-nascutii si copiii nascuti prematur. S-au raportat cazuri severe de hipersensibilitate (soc anafilactic) la unii pacienti ce au urmat un tratament cu penicilina. In ciuda faptului ca aceste cazuri sunt mai frecvente in cazul administrarii parenterale, nu trebuie omis faptul ca aceste manifestari nedorite pot aparea si in cazul administrarii pe cale orala. Aceste reactii adverse apar mai frecvent la pacientii cu hipersensibilitate in antecedente si/sau la cei cu sensibilitate la diferiti alergeni. Pacientii cu un istoric de hipersensibilitate la antibiotice betalactamazice precum cefalosporine, trebuie tratati cu mare grija. Precautii speciale se vor lua si in caz de mononucleoza, infectii cu citomegalovirus sau leucemie limfocitara acuta, deoarece ampicilina poate produce urticarie la pacientii ce sufera de aceste boli. Un tratament indelungat cu antibiotice poate favoriza dezvoltarea unor organisme, precum diverse fungi. Daca suprainfectia are loc, se vor lua masurile adecvate. In caz de terapie indelungata si in special cu doze mari, este necesar ca periodic sa se evalueze functiile sistemelor renal, hepatic si hematopoietic. In infectiile streptococice, terapia trebuie sa fie suficienta pentru a elimina din organism streptococul (minim 10 zile), altfel boala streptococica poate continua. Se recomanda a se efectua culturi la sfarsitul tratamentului pentru a se demonstra eradicarea infectiei.

Interactiuni medicamentoase:
Allopurinol: creste posibilitatea de aparitie a urticariei, mai ales in hiperuricemii. Antibioticele bacteriostatice precum cloramfenicol, eritromicina, sulfonamide sau tetracicline pot interfera cu efectul bactericid al penicilinei. Aceasta s-a demonstrat in vitro; de altfel experimentele clinice nu au demonstrat acest lucru. Contraceptive orale: cresc riscul de sangerari. Se recomanda utilizarea de contraceptive nehormonale. Probenecid: poate reduce secretia tubulara renala de ampicilina, crescandu-i acesteia toxicitatea. Interactiuni cu teste de laborator: Poate aparea un rezultat fals pozitiv cand se testeaza urina pentru deficienta in sulfit oxidaza. Pot aparea rezultate false crescute sau scazute in caz de testare a glicozuriei. Se recomanda o reverificare cu un test suplimentar, cum ar fi testul glucozo-oxidaza.

Sarcina si alaptare:
Pe studii efectuate pe animale s-a dovedit ca ampicilina nu are efecte teratogene. Ampicilina a inceput sa fie folosita pe toata suprafata pamantului inca din anii 1961, si utilizarea ei in graviditate a fost bine documentata. Pamecil este un antibiotic adecvat la femeile gravide, neavand riscuri teratogene. Deoarece se gasesc urme de penicilina in lapte la femeile care alapteaza, se recomanda intreruperea alaptarii de-a lungul tratamentului cu Pamecil, deoarece aceste urme de antibiotic in lapte pot induce sensibilitate alergica la copil.

Efectele asupra capacitatii de a conduce si manevra masini:
Nu s-au raportat efecte ale Pamecilului asupra abilitatii de a conduce sau manevra masini.

Reactii adverse:
Ca si in cazul altor peniciline, efectele cele mai nedorite care pot sa apara sunt in legatura cu fenomenele de hipersensibilitate la acestea. Sunt mai frecvente la indivizii cu antecedente de hipersensibilitate la peniciline, precum si la cei cu astm, febra fanului sau urticarie. Alte reactii adverse raportate ca a fi datorate utilizarii de ampicilina, pot fi: Aparat gastrointestinal: glosita, stomatita, greata, voma, enterocolita, colita pseudomembranoasa, diaree. Sistemul hematopoietic: Anemie, trombocitopenie, purpura trombocitopenica, eozinofilie, leucopenie, agranulocitoza, s-au inregistrat in unele cazuri de folosire a penicilinelor. Aceste reactii sunt in mod obisnuit reversibile si se considera ca se datoreaza altor fenomene de hipersensibilitate. Ficat: S-a constatat o crestere moderata a transaminazei oxaloacetica (GOT), dar semnificatia acestui fenomen nu s-a putut explica. S-au mai raportat cazuri izolate de colestaza, icter in asociatie cu sindromul Stevens-Johnson. Sistemul imunologic: Eruptii urticariene, eritromatoase, macro-papuloase si usor pruriginoase au fost raportate mai frecvent. Eruptia, care nu apare din prima saptamana de terapie, acopera suprafata intregului corp, inclusiv plantele, palmele si mucoasa bucala. Ea dispare in mod obisnuit in trei pana la sapte zile. Alte manifestari de hipersensibilitate au fost: roseata pielii, prurit, eritem multiform si rareori dermatita exfoliativa. Anafilaxia este cea mai grava manifestare ce poate aparea si se asociaza de mai multe ori administrarii parenterale. Sistemul musculoscheletal: O crestere a nivelului seric al creatinin-fosfo-kinazei s-a inregistrat in cazul administrarii intramusculare. In caz de alta cale de administrare, aceasta nu s-a constatat. Aparat renal: Clearance-ul la creatinina poate fi scazut. S-au raportat si cazuri de nefrite interstitiale datorate tot fenomenelor de hipersensibilitate.

Supradozare:
In caz de supradozare, se intrerupe medicatia, se aplica tratament simptomatic si cel de sustinere. La pacientii cu disfunctii renale, antibioticele din grupa ampicilinei pot fi inlaturate din organism prin hemodializa, dar nu prin dializa extraperitoneala.

Incompatibilitati:
Pamecil nu trebuie amestecat cu aminoglicozide, deoarece acestea isi pierd eficacitatea. Pamecil nu se amesteca cu produse din sange, preparate de proteine hidrolizate sau emulsii lipidice.

Termen de valabilitate:
Patru ani. Se utilizeaza imediat dupa reconstituire.

Conditii de pastrare:
A se depozita in loc uscat si la temperaturi mai mici de 25C.

Producator: Medochemie Ltd

Publicitate
Publicitate
Pagina principalaDespre EmedOnLinePublicitateFinantareConfidentialitatePublica un articolContact
Boli si afectiuni : Afectiuni digestiveAlergiiAparatul respiratorBTS Boli cu transmitere sexualaBoli autoimune si sistemiceCancerControlul greutatiiFicatInima si vase de sangeMenopauzaNas, Gat si UrechiOase si muschiObstetrica si ginecologieOchiPediatriePiele, Unghii si ParPsihiatrieRaceala si gripaSangeSexologieSomnTiroidaUrologie
Categorii : AnalizeIngrijire si frumuseteInterventiiPsihologie Sarcina si nastereaSanatatea copiluluiSanatatea familieiSanatatea femeiiSemne si simptome
Medicamente : Digestiv si metabolismSangeCardiovascularDermatologieGenitourinarHormoniAntiinfectioaseAntineoplaziceSistem muscular scheleticSistem nervosAntiparazitare RespiratorOrgane senzitive
e-medOnline © 2006-2007