Index alfabetic general
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Z
Publicitate
Sondaj
Care dintre urmatoarele ar trebui evitate atunci cand esti insarcinata ?
Cofeina
Fumatul
Sexul
Exercitiul fizic
Lactate nepasteurizate
Mezeluri si carne neprelucrata termic
Mersul cu avionul
Ce parere aveti despre eMedOnline.ro?
Excelent
Bun
Satisfacator
Nesatisfacator
  • Newsletter
FORTOVASE, capsule gelatinoase moi

Prezentare:
Inhibitor de HIV-proteaza.

Compozitie:
Ingredient activ: saquinavir. Capsule gelatinoase moi a 200 mg.

Proprietati si efecte:
Proteinaza HIV realizeaza clivajul specific al proteinelor precursoare virale in celulele infectate, ca etapa esentiala in crearea de particule virale infectioase, complet formate. Aceste proteine precursoare virale contin un tip de sediu de clivare care este recunoscut doar de proteaza HIV si de proteazele virale strans inrudite. Saquinavirul a fost conceput ca un imitator structural asemanator peptidelor al acestor situsuri de clivare. Ca urmare, saquinavirul intra la nivelul situsurilor active ale proteazelor HIV-1 si HIV-2, actionand in vitro ca un inhibitor reversibil si selectiv, cu o afinitate de circa 50 000 ori mai mica pentru proteazele umane. Spre deosebire de analogii nucleozidici (zidovudina etc.), saquinavirul actioneaza direct la nivelul enzimei virale-tinta. Nu necesita activare metabolica prealabila. Aceasta ii extinde eficacitatea potentiala la nivelul celulelor in repaus. Saquinavirul este activ la concentrati nanomolare si prezinta un inalt indice terapeutic antiviral in vitro >1 000. Experimentele pe culturi celulare demonstreaza ca saquinavirul are un efect antiviral aditiv pana la sinergic impotriva HIV -1 in combinatii duble sau triple cu diferiti inhibitori de revers-transcriptaza (incluzand zidovudina, zalcitabina, didanosina, lamivudina, stavudina si nevirapina) fara cresterea toxicitatii. Efectele Fortovase in combinatie cu analogi nucleozidici asupra numarului de limfocite CD4-pozitive si ARN-ului plasmatic au fost evaluate la pacienti infectati cu HIV-1. Studiul NV15355 este un studiu paralel, randomizat, deschis, care compara Fortovase (n-90) si Invirase (n-81) in combinatie cu doi inhibitori nucleozidici de revers-transcriptaza de electie la pacientii neexpusi anterior la aceasta terapie (naivi). Dupa 16 saptamani de tratament, s-a observat o supresie medie a incarcaturii virale de -2,0 log 10 copii in bratul de studiu corespunzator Fortovase, fata de -1,6 log10 copii/ml in bratul de studiu corespunzator Invirase. Magnitudinea reducerii incarcaturii virale a fost limitata de sensibilitatea testului utilizat, in special in bratul cu Fortovase, in care 80% din pacienti au avut incarcaturi virale sub limita de cuantificare (<400 copii/ml) la 16 saptamani, fata de 43% din pacientii cu Invirase. Diferenta dintre proportia de pacienti la care s-a obtinut reducerea incarcaturii virale sub limita de cuantificare intre cele doua brate a fost statistic semnificativa (p-0,001). La 16 saptamani, cresterile numarului de limfocite CD4-pozitive au fost de 97 si respectiv 115 limfocite/ml pentru bratul cu Fortovase si respectiv cel cu Invirase. Beneficiul clinic al saquinavirului a fost stabilit prin compararea combinatiei dintre Invirase 600 mg de trei ori pe zi plus zalcitabina, fata de monoterapia cu zalcitabina. In acest studiu cu zidovudina pacientii tratati anterior (CD4 50 300 limfocite/ml), combinatia dintre saquinavir si zalcitabina a prelungit, comparativ cu monoterapia cu zalcitabina, timpul pana la prima boala definind SIDA sau pana la deces. Terapia combinata a redus riscul unui pacient de a dezvolta o boala definind SIDA sau de a deceda cu 53%. Pentru deces ca unic parametru, terapia combinata a redus riscul cu 72%. Aceasta corespunde unei reduceri a ratei unei boli definind SIDA sau decesului de la 29,4% pana la 16,0% pe parcursul a 18 luni. Similar, pentru deces ca unic parametru, rata s-a redus de la 8,6% pana la 4,1% pe parcursul a 18 luni. Dupa pasaje in vitro extensive, utilizand concentratii crescatoare ale compusului, s-au selectat izolate de HIV cu sensibilitate redusa la saquinavir. Analiza genotipica a secventei de aminoacizi ai proteazei in aceste izolate a relevat cateva mutatii, dar numai cele din pozitia 48 (glicina-valina - G48V) si 90 (leucina-metionina - L90M) au fost asociate in mod constant cu rezistenta la saquinavir. Aceste mutatii ale proteazei virale (L90M sau G48V, prima predominand, iar combinatia lor fiind rara) se gasesc la pacientii tratati cu saquinavir cu izolate rezistente. Rezistenta incrucisata dintre saquinavir si inhibitorii de revers-transcriptaza este improbabila datorita enzimelor lor tinta diferite. Izolatele HIV rezistente la zidovudina sunt sensibile la saquinavir, si invers, izolatele HIV rezistente la saquinavir sunt sensibile la zidovudina. Printre inhibitorii de proteaza s-a recunoscut o rezistenta incrucisata variabila. Analiza izolatelor HIV rezistente la saquinavir de la pacientii urmand tratamente prelungite (24 pana la 147 saptamani) cu Invirase a demonstrat ca o proportie de pacienti prezinta rezistenta la cel putin unul din patru alti inhibitori de proteaza (indinavir, nelfinavir, ritonavir, 141W94). Totusi majoritatea pacientilor au fost sensibili la cel putin un alt inhibitor de proteaza.

Farmacocinetica:
Absorbtie, biodisponibilitate si efectul alimentelor: Biodisponibilitatea absoluta a saquinavirului administrat sub forma de Fortovase nu a fost determinata. La pacientii infectati cu HIV primind doze multiple de Fortovase (400-1 200 mg de trei ori/zi) s-a observat o crestere mai mare decat cea proportionala cu doza a concentratiilor plasmatice de saquinavir. Dupa administrari multiple de Fortovase (1 200 mg de trei ori/zi) la pacientii infectati cu HIV, aria medie de sub curba concentratiei plasmatice in starea de echilibru in functie de timp, (AUC) in a 3-a saptamana a fost de 7249 ng.ora/ml (n=31), fata de 866 ng.ora/ml (n-10) dupa administrari multiple de Invirase 600 mg de trei ori/zi. Rezultatele preliminare ale unui substudiu de farmacocinetica au relevat o AUC medie de 3485 ng.ora/ml (n-11) la pacientii la care s-au facut recoltari intre saptamanile 61-69 de tratament. Desi aceasta valoare medie a AUC a fost mai mica decat cea a nivelului de stare stationara din a 3-a saptamana pentru Fortovase (1 200 mg de 3 ori/zi), ea a ramas de cateva ori mai mare decat valoarea medie a AUC pentru Invirase. AUC medie la 12 ore dupa o singura doza orala de 800 mg Fortovase la voluntari sanatosi a crescut de la 167 ng.ora/ml jeun la 1 120 ng.ora/ml cand saquinavirul a fost administrat postprandial. Efectul alimentelor s-a demonstrat in cazul invirase-ului ca persista pana la 2 ore. Pacientii infectati cu HIV carora li s-a administrat saquinavir sub forma de Fortovase 1 200 mg de trei ori/zi, cu recomandarea de a lua Fortovase dupa o masa sau o gustare consistenta, au avut valori ale AUC si ale concentratiei plasmatice maxime aproximativ duble fata de cele observate la voluntarii sanatosi primind acelasi regim terapeutic. Valorile AUC au fost de 4159 si respectiv 8839 ng.ora/ml, iar valorile Cmax de 1420 si 2 477 ng/ml pentru voluntarii sanatosi si respectiv pacienti.

Distributie:
Saquinavirul se distribuie extensiv in tesuturi. Volumul mediu de distributie in starea stationara dupa administrarea intravenoasa a unei doze de 12 mg de saquinavir a fost de 700 l. S-a demonstrat ca saquinavirul se leaga de proteinele plasmatice in proportie de 97% pana la 30 g/ml. Metabolizare si eliminare: Saquinavirul este metabolizat extensiv hepatic. Metabolismul saquinavirului pana la o gama de produsi inactivi mono- si dihidroxilati este mediat de citocromul P450, izoenzima specifica CYP3A4 fiind raspunzatoare de peste 90% din metabolismul hepatic. La subiectii carora li s-au administrat oral 600 mg saquinavir marcat radioactiv, s-a regasit in fecale si in urina 88% si respectiv 1% din radioactivitatea administrata, in decurs de 4 zile de la administrare. In studii de echilibru de masa, dupa administrarea orala 13% din saquinavirul circulant in plasma este prezent sub forma nemodificata, iar restul era sub forma de metaboliti. Dupa administrarea intravenoasa, 66% din saquinavirul circulant este prezent sub forma nemodificata, iar restul sub forma de metaboliti, sugerand ca saquinavirul sufera o metabolizare extensiva la primul pasaj. Experimentele in vitro au demonstrat ca metabolismul hepatic al saquinavirului devine saturabil la concentratii de peste 2 g/ml. Clearance-ul sistemic al saquinavirului a fost ridicat, 1,141/ora/kg, putin mai mare decat fluxul pasmatic hepatic, si constant dupa doze intravenoase de 6, 36 si 72 mg. Timpul mediu de rezidenta al saquinavirului a fost de 7 ore.

Indicatii:
Fortovase in combinatie cu agentii retrovirali este indicat pentru tratamentul pacientilor adulti infectati cu HIV-1.

Dozare si mod de administrare:
Adulti si copii peste 16 ani: Regimul recomandat pentru terapia combinata cu analogi nucleozidici este de 1200 mg Fortovase de trei ori/zi, in decurs de 2 ore dupa o masa. Pentru tratamentul combinat cu alti agenti antiretrovirali (ex. nelfinavir, ritonavir), poate fi necesara reducerea dozei de Fortovase (vezi Interactiuni medicamentoase). Pentru doza recomandata de agenti antiretrovirali utilizati in terapia combinata, va rugam sa luati in considerare informatia de prescriere completa pentru aceste medicamente. Pentru informatii asupra grupurilor speciale de pacienti, va rugam sa cititi Precautii.

Contraindicatii:
Fortovase este contraindicat la pacientii cu hipersensibilitate la saquinavir sau la oricare dintre celelalte componente continute in capsula. Fortovase creste nivelul plasmatic al terfenadinei. Fortovase nu trebuie administrat impreuna cu terfenadina datorita potentialului de aparitie a unor aritmii cardiace serioase si/sau amenintatoare de viata. Deoarece sunt probabile interactiuni similare cu astemizol si cisaprida, aceste medicamente nu trebuie administate impreuna cu Fortovase (vezi Interactiuni medicamentoase).

Precautii:
Pacientii trebuie informati ca saquinavirul nu determina vindecarea infectiei cu HIV si ca urmare ei pot continua sa contracteze boli asociate infectiei avansate cu HIV, incluzand infectiile oportuniste. Pacientii trebuie avizati ca pot sa prezinte toxicitati asociate cu medicatiile coadministrate. Afectarea hepatica: in caz de afectare hepatica usoara nu sunt necesare modificari ale dozei initiale fata de cele recomandate. Utilizarea Fortovase de catre pacienti cu afectare hepatica moderata spre severa, nu a fost studiata. In lipsa unor astfel de studii, este necesara prudenta, deoarece pot aparea cresteri ale nivelelor de saquinavir. Desi nu a putut fi stabilita o relatie cauzala, s-au raportat cazuri de exacerbare a disfunctiei hepatice cronice, incluzand hipertensiune portala, la pacienti cu coexistenta hepatitei B sau C, ciroza sau alta anomalie hepatica de fond. Afectarea renala: clearance-ul renal este doar o cale minora de eliminare, calea principala de metabolizare si excretie pentru saquinavir fiind hepatica. De aceea, nu sunt necesare ajustari initiale ale dozei la pacientii cu afectare renala. Totusi, pacientii cu afectare renala severa nu au fost studiati si ca atare este necesara prudenta la prescrierea de saquinavir la aceasta populatie. Pacientii tineri si varstnici: Siguranta si eficienta saquinavirului la pacientii HIV-pozitivi sub 16 ani nu a fost stabilita. La pacientii peste 60 de ani experienta disponibila este limitata. Pacientii cu hemofilie: S-au raportat cazuri de sangerare crescuta, incluzand hematoame cutanate spontane si hemartroze, la pacientii hemofilici tip A sau B tratati cu inhibitori de HIV-proteaza. La unii pacienti s-a administrat suplimentar factor VIII. La peste jumatate din cazurile raportate, tratamentul cu inhibitori de proteaza a fost continuat sau reintrodus daca fusese intrerupt. S-a evocat o relatie cauzala, desi mecanismul de actiune nu a fost elucidat. Pacientii hemofilici trebuie ca urmare sa fie avertizati in legatura cu posibilitatea crescuta de hemoragie. Diabet zaharat si hiperglicemie: La pacientii sub tratament cu inhibitori de proteaza s-au raportat cazuri de diabet zaharat nou-debutat, hiperglicemie sau exacerbari ale unui diabet zaharat preexistent. La unii din acestia hiperglicemia a fost severa si in unele cazuri asociata cu cetoacidoza. Multi pacienti aveau conditii medicale confuzive, dintre care unele necesitau tratament cu agenti care au fost asociati cu dezvoltarea diabetului zaharat sau hiperglicemiei. Nu s-a putut stabili o relatie cauzala intre tratamentul cu inhibitori de proteaza si dezvoltarea hiperglicemiei si diabetului zaharat. Interactiuni cu ritonavirul: Concentratiile plasmatice de saquinavir cresc daca se administreaza concomitent ritonavir (v. Interactiuni medicamentoase). In unele cazuri, coadministrarea de saquinavir si ritonavir a condus la efecte adverse severe, in special cetoacidoza diabetica. Ca urmare, combinatia terapeutica de ritonavir si saquinavir trebuie folosita cu prudenta.

Efecte asupra capacitatii de a sofa sau a opera cu masini:
Nu se stie daca saquinavirul influenteaza capacitatea de a sofa sau a opera cu masini.

Sarcina si alaptare:
Evaluarea unor studii experimentale pe animale nu indica efecte nocive directe sau indirecte privind dezvoltarea embrionului sau fetusului, cursul gestatiei si dezvoltarea peri- si postnatala. Nu exista insa experienta clinica la femei gravide. Pana cand vor deveni diponibile date aditionale, saquinavirul trebuie administrat femeilor gravide doar dupa consideratii speciale. Nu exista date disponibile referitoare la animale de laborator sau la om privind secretia saquinavirului in laptele de mama. Potentialul unor reactii adverse la saquinavir la sugar nu poate fi evaluat si ca urmare alaptarea trebuie sistata inainte de initierea tratamentului cu saquinavir. Expertii in sanatate recomanda ca sub nici o conditie femeile infectate cu HIV sa nu-si alapteze copiii, pentru a evita transmiterea HIV.

Reactii adverse:
Siguranta Fortovase a fost studiata la peste 500 pacienti care au primit medicamentul fie singur, fie in combinatie cu alti agenti retrovirali. Majoritatea efectelor adverse au fost de intensitate redusa. Cel mai frecvent raportate efecte adverse la pacientii in tratament cu Fortovase au fost diareea, greata, disconfortul abdominal si dispepsia. Efectele adverse de intensitate moderata sau severa considerate cel putin posibil legate de medicamentul studiat sau in relatie necunoscuta cu acesta au fost raportate la > 2% din 442 pacienti tratati cu Fortovase 1 200 mg de trei ori/zi plus tratamentul de electie (ales) cu o durata medie a tratamentului de 52 saptamani au fost in ordinea frecventei: diaree, greata, disconfort abdominal, dispepsie, flatulenta, cefalee, astenie, varsaturi, depresie si dureri abdominale. Alte efecte adverse de intensitate moderata sau severa considerate cel putin in relatie posibila cu medicamentul studiat sau in relatie necunoscuta cu acesta raportate la 2% din pacientii sub Fortovase in studiul NV15 355 au fost: constipatie, insomnie, anxietate, tulburari ale libidoului, alterarea gustului, durerii musculoscheletale si veruci. Fortovase nu altereaza tipul, frecventa si severitatea toxicitatilor majore cunoscute asociate cu analogii nucleozidici. Pentru recomandari comprehensive privind ajustarea dozelor sau reactiile adverse ale altor medicamente utilizate in combinatie, medicii trebuie sa se adreseze informatiei complete asupra produsului pentru fiecare din aceste medicamente. Alte reactii adverse: Reactiile adverse serioase cel putin posibil legate de utilizarea de saquinavir (Fortovase si Invirase) raportate din trialurile clinice sunt redate mai jos. Confuzie, ataxie, slabiciune; leucemie acuta mieloblastica; anemie hemolitica; tentativa de suicid; sindrom Stevens-Johnson; reactii cutanate severe asociate cu cresterea testelor functionale hepatice; trombocitopenie si hemoragie intracraniana; exacerbarea hepatopatiei cronice cu elevarea de gradul 4 a testelor functionale hepatice, icter, ascita; febra medicamentoasa; eruptie cutanata buloasa si poliartrita; nefrolitiaza; pancreatita; obstructie intestinala; hipertensiune portala; vasoconstrictie periferica. Aceasta sectiune descrie efectele adverse raportate dupa tratamentul cu Invirase care nu au fost redate mai sus. Efectele adverse (moderate sau severe) cu o incidenta de 2% considerate cel putin posibil legate de saquinavir, observate intr-un studiu cu Invirase administrat ca monoterapie sunt incluse: neuropatie periferica, ulceratii ale mucoasei bucale si rash (eruptii cutanate). Efecte adverse serioase si mai putin serioase din rapoartele spontane post-marketing privind Invirase, pentru care o reactie cauzala cu saquinavirul nu poate fi exclusa, sunt dupa cum urmeaza: mialgie, somnolenta, convulsii, reactii alergice, hepatita si diabet zaharat. Anomalii semnificative de laborator clinic (modificari de la gradul 0 la gradele 3 sau 4, sau modificari de la gradul 1 la gradul 4) raportate la 2% din pacientii tratati cu Fortovase au inclus: scaderea glicemiei, cresterea CPK, cresterea gammaglutamiltransferazei, cresterea ALAT, cresterea GPT, cresterea potasemiei si neutropenie. Anomalii semnificative aditionale de laborator clinic privind urmatorii parametri au fost raportate dupa tratament cu regimuri continand saquinavir (Fortovase sau Invirase): calciu (scazut/crescut), fosfat (scazut), bilirubina (crescuta), amilaza (crescuta), potasiu (scazut), sodiu (scazut/crescut), hemoglobina (scazuta), trombocite (scazute). Intr-un studiu clinic a existat o incidenta de 27-33% a modificarilor 1 grad ale ASAT si ALAT in timpul perioadei de studiu de 48 saptamani. 46% din acestea au reprezentat o singura valoare anormala. Doar 2 din 45 din pacienti au avut cresteri de 3 grade ale nivelului transaminazelor si 0,5% din pacienti au trebuit sa intrerupa studiul pentru cresterea testelor functionale hepatice.

Interactiuni medicamentoase:
Metabolismul saquinavirului este mediat de citocromul P450, izoenzima specifica CYP 3A4 fiind responsabile de 90% din metabolismul hepatic. Ca urmare, medicamentele care fie au aceeasi cale metabolica, fie modifica activitatea CYP3A4, pot sa modifice farmacocinetica saquinavirului. Similar, saquinavirul poate la randul sau sa modifice farmacocinetica altor medicamente care au aceeasi cale metabolica. Cateva studii de interactiune medicamentoasa au fost completate atat cu Fortovase cat si cu Invirase. Rezultatele sunt prezentate initial pentru studiile cu Fortovase si ulterior pentru cele cu Invirase. Observatiile din studiile de interactiune medicamentoasa cu Invirase pot sa nu fie predictive pentru Fortovase. Studii de interactiune efectuate cu Fortovase: Indinavir: Administrarea concomitenta de Indinavir cu Fortovase (800 mg sau 1 200 mg in doza unica) a determinat o crestere de 620% si respectiv 364% a AUC saquinavirului plasmatic. La ora actuala nu exista date disponibile privind siguranta si eficacitatea utilizarii acestei combinatii. Nelfinavir: Administrarea concomitenta a unei doze unice de 1 200 mg saquinavir in a 4-a zi de administrare a nelfinavirului in doze divizate (750 mg de trei ori/zi) la 14 pacienti cu HIV a determinat valori ale AUC si Cmax ale saquinavirului de 392% si respectiv 179% mai mari decat cele observate pentru saquinavir ca monoterapie. Administrarea concomitenta a unei doze unice de 750 mg nelfinavir in a 4-a zi de administrare a saquinavirului in doze divizate (1 200 mg de trei ori/zi) la aceiasi pacienti a determinat valori ale AUC a nelfinavirului cu 18 % mai mari decat cele observate pentru nelfinavir ca monoterpie; valorile Cmax au ramas nemodificate. Daca se combina aceste doua medicamente, se recomanda reducerea dozei de saquinavir la 800 mg de trei ori/zi. Siguranta si eficacitatea acestei combinatii sunt in curs de investigare. Ritonavir: La un grup de 8 voluntari sanatosi, administrarea concomitenta de ritonavir (200 mg de doua ori/zi, respectiv 300 mg de doua ori/zi si 400 mg de doua ori/zi) si Fortovase 800 mg de doua ori/zi a determinat o crestere de 1 558%, respectiv 1 968% si 2 128% a AUC a saquinavirului in starea de echilibru, fata de monoterapia cu Fortovase (800 mg de doua ori/zi). Farmacocinetica ritonavirului nu a fost afectata de administrarea concomitenta de Fortovase. Expunerile plasmatice realizate cu Invirase (400 mg de doua ori/zi) si ritonavir (400 mg de doua ori/zi) sunt similare cu cele realizate cu Fortovase (400 mg de doua ori/zi) si ritonavir (400 mg de doua ori/zi). Cand s-au utilizat in combinatii terapeutice pana la 24 saptamani, dozele de ritonavir mai mari de 400 mg de doua ori/zi sau dozele de ritonavir si saquinavir mai mari de 400 mg de doua ori/zi au fost asociate cu o crestere a incidentei efectelor adverse. Claritromicina: Administrarea concomitenta de claritromicina (500 mg de doua ori/zi) si saquinavir (1 200 mg de trei ori/zi) la voluntari sanatosi a determinat valori ale AUC si Cmax ale saquinavirului la starea de echilibru cu 177% si respectiv 187% mai mari decat cele observate pentru saquinavir ca monoterapie. Valorile AUC si Cmax pentru claritromicina au fost cu aproximativ 40% mai mari decat cele observate pentru claritromicina ca monoterapie. Nu sunt necesare ajustari ale dozei cand cele doua medicamente se administreaza concomitent la dozele studiate.

Terfenadina:
Administrarea concomitenta de terfenadina (60 mg de doua ori/zi) si saquinavir (1 200 mg de trei ori/zi) la voluntari sanatosi a determinat valori ale AUC a terfenadinei la starea de echilibru cu 368% mai mari decat cele observate pentru terfenadina ca monoterapie. Valorile Cmax au crescut cu 253% si concentratiile metabolitului activ acid al terfenadinei au crescut cu 120% (AUC) si respectiv 93% (Cmax). Nivelele crescute ale medicamentului parenteral au fost asociate la unii indivizi cu tulburari ale repolarizarii cardiace (Qtc). Fortovase nu trebuie administrat concomitent cu terfenadina, cisaprid sau astemizol. Sucul de grepfruit: Administrarea concomitenta a 600 mg saquinavir si suc de grepfruit de concentratie cvadrupla in administrare unica la voluntari sanatosi a determinat o crestere de 54% a expunerii la saquinavir. Aceasta crestere se crede ca nu are relevanta clinica si nu se recomanda deci ajustari ale dozei. Studii de interactiune efectuate cu Invirase: Zalcitabina si zidovudina: Utilizarea concomitenta a saquinavirului cu zalcitabina si/sau zidovudina a fost studiata la adulti. Absorbtia, distributia si eliminarea fiecaruia dintre aceste medicamente sunt nemodificate la utilizarea lor concomitenta. Ketoconazol: Utilizarea concomitenta a ketoconazolului (200 mg o data pe zi) si saquinavirului a determinat valori ale AUC si Cmax ale saquinavirului la starea de echilibru cu 130% si respectiv 147% mai mari decat cele observate pentru saquinavir ca monoterapie. Nu s-au observat cresteri ale timpului de injumatatire in faza de eliminare sau alte modificari ale ratei de absorbtie a saquinavirului. Farmacocinetica ketoconazolului nu este afectata de administrarea concomitenta a saquinavirului in doza de 600 mg de trei ori/zi. O crestere similara a concentratiei plasmatice a saquinavirului ar putea aparea la alti compusi din aceasta clasa, ca fluconazol, itraconazol si miconazol sau alti inhibitori ai izoenzimei CYP3A4. Ranitidina: S-a observat o crestere a expunerii cand saquinavirul a fost administrat in prezenta ranitidinei si a alimentelor, fata de saquinavirul administrat doar in prezenta alimentelor. Aceasta a determinat valori ale AUC cu 67% mai mari. Rifampicina si rifabutina: Rifampicina s-a demonstrat ca scade concentratia plasmatica a saquinavirului cu 80% si rifabutina scade concentratia plasmatica a saquinavirului cu 40%. Delavirdina: Administrarea concomitenta a delavirdinei cu Invirase a determinat o crestere cu 348% a AUC a saquinavirului plasmatic. La ora actuala datele referitoare la siguranta acestei combinatii sunt limitate, iar cele despre eficacitate nu sunt disponibile. Intr-un studiu preliminar de dimensiuni mici s-au observat cresteri ale enzimelor hepatocelulare la 13% din subiecti (dintre care la 6% de gradul 3 sau 4) in cursul primelor saptamani de utilizare a combinatiei de delavirdina cu saquinavir. In caz de prescriere a acestei combinatii modificarile hepatocelulare trebuie monitorizate frecvent. Nevirapina: Administrarea concomitenta a nevirapinei cu Invirase a determinat o scadere cu 24% a AUC a saquinavirului plasmatic. Aceasta crestere se crede ca nu are relevanta clinica si nu se recomanda deci ajustari ale dozelor de saquinavir sau nevirapina. Ritonavir: Vezi informatiile asupra interactiunilor medicamentoase cu Fortovase. Alte interactiuni potentiale: Desi nu s-au efectuat studii specifice, administrarea concomitenta cu sedative potente metabolizate de CYP3A4 (de exemplu midazolam sau triazolam) trebuie evitata datorita potentialului de sedare prelungita. Alti compusi care sunt substraturi ale CYP3A4 (ex. blocante ale canalelor de calciu, dapsona, chinidina, derivati de ergot) pot avea concentratii plasmatice crescute la administrarea concomitenta cu saquinavir. Invers, administrarea concomitenta cu compusi care sunt inductori potenti ai CYP3A4 (ex. fenobarbital, fenitoina, dexametazona, carbamazepina) pot sa determine nivele reduse ale saquinavirului plasmatic.

Supradozare:
Nu s-au raportat cazuri de supradozare cu Fortovase. Exista doua rapoarte privind supradozarea de saquinavir (Invirase) la pacienti. La primul pacient nu s-au observat sechele dupa ingestia de 8 g Invirase in doza unica. Pacientul a fost tratat prin inducerea emezei in decurs de 2-4 ore de la ingestie. Al doilea pacient a ingerat 2,4 g de saquinavir in combinatie cu 600 mg ritonavir si a relatat durere la nivelul gatului care a durat 6 ore si apoi a cedat.

Stabilitate:
Acest medicament nu trebuie utilizat dupa data expirarii (EXP) inscrisa pe ambalaj.

Conditii de pastrare:
A se pastra la 2-8C in ambalajul original inchis. Pentru utilizarea de catre pacienti, poate fi pastrat la temperatura camerei (la sau sub 25C) timp de maximum trei luni. A nu se lasa la indemana copiilor!

Forma de prezentare:
Capsule a 200 mg.

Producator: Hoffman La Roche

Publicitate
Publicitate
Pagina principalaDespre EmedOnLinePublicitateFinantareConfidentialitatePublica un articolContact
Boli si afectiuni : Afectiuni digestiveAlergiiAparatul respiratorBTS Boli cu transmitere sexualaBoli autoimune si sistemiceCancerControlul greutatiiFicatInima si vase de sangeMenopauzaNas, Gat si UrechiOase si muschiObstetrica si ginecologieOchiPediatriePiele, Unghii si ParPsihiatrieRaceala si gripaSangeSexologieSomnTiroidaUrologie
Categorii : AnalizeIngrijire si frumuseteInterventiiPsihologie Sarcina si nastereaSanatatea copiluluiSanatatea familieiSanatatea femeiiSemne si simptome
Medicamente : Digestiv si metabolismSangeCardiovascularDermatologieGenitourinarHormoniAntiinfectioaseAntineoplaziceSistem muscular scheleticSistem nervosAntiparazitare RespiratorOrgane senzitive
e-medOnline © 2006-2007