Index alfabetic general
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Z
Publicitate
Sondaj
Care dintre urmatoarele ar trebui evitate atunci cand esti insarcinata ?
Cofeina
Fumatul
Sexul
Exercitiul fizic
Lactate nepasteurizate
Mezeluri si carne neprelucrata termic
Mersul cu avionul
Ce parere aveti despre eMedOnline.ro?
Excelent
Bun
Satisfacator
Nesatisfacator
  • Newsletter
ELOXATIN 50 mg si 100 mg, pulbere liofilizata pentru perfuzie

Compozitie:
Eloxatin 50 mg: oxaliplatina 50 mg, lactoza monohidrat 450 mg (per flacon). Eloxatin 100 mg: oxaliplatina 100 mg, lactoza monohidrat 900 mg (per flacon).

Forma farmaceutica:
Pulbere liofilizata pentru solutie perfuzabila.

Indicatii:
Tratamentul cancerului colorectal metastazat, in asociere cu fluoropirimidine. Oxaliplatina poate fi utilizata ca monoterapie, la pacientii la care este contraindicat tratamentul cu fluoropirimidine.

Doze si mod de administrare:
Produsul se administreaza numai bolnavilor adulti. Doza recomandata este 130 mg/m2, repetata la fiecare 3 saptamani, daca nu apar fenomene toxice majore, indiferent daca oxaliplatina este utilizata singura sau in asociere. Doza va fi adaptata in functie de reactivitatea pacientului (vezi Atentionari speciale). Daca este utilizata in asociere cu fluoropirimidine, oxaliplatina trebuie administrata inaintea acestora. In general, oxaliplatina se introduce in perfuzie i.v., in timp de 2 pana la 6 ore. Se foloseste solutia diluata in 250 - 500 ml glucoza 5%.

Pacienti cu risc:
Insuficienta renala: Doza terapeutica de 130 mg/m2 la 3 saptamani a fost administrata unui numar limitat de pacienti cu afectare a functiei renale (clearance al creatininei 12 57 ml/min), fara agravarea functiei renale si fara cresterea toxicitatii oxaliplatinei. Insuficienta hepatica: Nu este recomandata ajustarea dozei la pacientii cu afectare hepatica usoara spre moderata. Cu toate acestea, trebuie avut in vedere ca nu a fost studiata folosirea oxaliplatinei la pacientii cu insuficienta hepatica severa. Varstnici: Profilul de siguranta al oxaliplatinei utilizata neasociata, la pacientii in varsta de peste 65 de ani, a fost aparent similar cu cel observat la pacientii cu varsta sub 65 de ani. Oxaliplatina se administreaza sub forma de perfuzie. Nu este necesara hiperhidratarea. Oxaliplatina diluata in 250 pana la 500 ml solutie de glucoza 5 % trebuie administrata intr-o vena periferica sau centrala, pe parcursul a 2 pana la 6 ore. Daca oxaliplatina este administrata in asociere cu 5-fluorouracil, perfuzia de oxaliplatina va preceda 5-fluorouracilul.

Precautii:
Nu utilizati materiale de injectare continand aluminiu. Nu administrati produsul nediluat. Nu amestecati / Nu administrati cu ser fiziologic sau cu alta solutie continand cloruri. Nu amestecati / Nu administrati simultan pe aceeasi linie de perfuzie nici un alt medicament (in special cu 5-fluorouracil sau acid folinic). Spalati linia de perfuzie dupa administrarea oxaliplatinei. Utilizati numai solventii recomandati (vezi Instructiuni privind pregatirea produsului medicamentos in vederea administrarii si manipularea sa). Orice cantitate de solutie reconstituita care prezinta urme de precipitat nu mai poate fi fosita si trebuie distrusa.

Contraindicatii:
Alergie cunoscuta la oxaliplatina, sarcina, alaptare.

Atentionari speciale:
Oxaliplatina trebuie utilizata numai in unitati specializate in oncologie si trebuie administrata sub supravegherea unui medic cu experienta in utilizarea citostaticelor. Pacientii cu antecedente de manifestari alergice la alti compusi ai platinei trebuie supravegheati in mod particular. In cazul aparitiei unei reactii de tip anafilactic, perfuzia trebuie intrerupta imediat si trebuie instituit un tratament simptomatic adecvat. Repetarea administrarii de oxaliplatina la acesti pacienti este contraindicata. Oxaliplatina este slab iritanta local (vezicanta). Cu toate acestea, in cazul unei extravazari, perfuzia trebuie imediat oprita si trebuie instituit un tratament simptomatic local. Se va avea in vedere depistarea precoce a semnelor de toxicitate neurologica (vezi Reactii adverse) a oxaliplatinei, in special in cazul asocierii cu alte medicamente cu toxicitate neurologica. Inaintea fiecarei administrari, trebuie efectuat un consult neurologic, care trebuie repetat ulterior, periodic. La pacientii care manifesta disestezie faringolaringiana acuta in timpul sau la cateva ore dupa perfuzia cu durata de 2 ore, durata urmatoarei perfuzii de oxaliplatina va fi de 6 ore. In cazul aparitiei simptomelor neurologice, se recomanda reducerea dozei in functie de durata si de severitatea manifestarilor, dupa cum urmeaza: Daca simptomele dureaza mai mult de cateva zile si se manifesta prin durere, la urmatoarea administrare, doza de oxaliplatina se va reduce cu 25%; Daca parestezia persista pana la urmatoarea cura, doza de oxaliplatina se va reduce cu 25%; Daca parestezia este insotita de durere sau afectare functionala care persista pana la urmatoarea cura, aceasta nu se va administra; Daca simptomele se amelioreaza dupa intreruperea tratamentului, administrea de oxaliplatina poate fi reluata. Toxicitatea gastrointestinala, care se manifesta prin greturi si varsaturi, necesita un tratament antiemetic profilactic si/sau curativ (vezi Reactii adverse). Daca apar manifestari toxice hematologice (leucocite < 2 000/mm3 sau trombocite < 50 000/mm3), administrarea urmatoarei cure trebuie amanata pana cand aceste valori devin acceptabile. Inaintea inceperii unui tratament cu oxaliplatina, trebuie efectuata hemograma; analiza se va repeta inaintea fiecarei noi cure. Daca oxaliplatina se asociaza cu 5-fluorouracil (cu sau fara acid folinic), manifestarile toxice care apar in mod obisnuit la administrarea de 5-fluorouracil impun reducerea dozelor de 5-fluorouracil recomandate uzual. Daca apare o diaree grava (de grad 4 OMS) sau o neutropenie de grad 3 sau 4 (neutrofile <1 000/mm3), sau o trombocitopenie de grad 3 sau 4 (trombocite <50 000/mm3), doza uzuala de 5-fluorouracil trebuie redusa, iar cea de oxaliplatina se reduce cu 25 %.

Interactiuni medicamentoase:
In vitro, nu au fost observate interactiuni datorate deplasarii oxaliplatinei de pe siturile de legare de proteinele plasmatice de catre urmatoarele substante: eritromicina, salicilati, granisetron, paclitaxel, valproat de sodiu. Nu au fost efectuate studii clinice privind interactiuni ale oxaliplatinei cu 5-fluorouracilul.

Sarcina si alaptare:
Nu exista in prezent informatii privind siguranta utilizarii oxaliplatinei la femeia gravida. Pe baza datelor preclinice, se poate aprecia drept probabil ca dozele terapeutice sa fie toxice pentru foetusul uman; in consecinta, oxaliplatina este contraindicata in timpul sarcinii. Nu a fost studiata eliminarea in laptele matern. Oxaliplatina este contraindicata in timpul alaptarii.

Efecte asupra capacitatii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje:
Nu este cazul.

Reactii adverse:
Sistem hematopoietic: oxaliplatina are o toxicitate hematologica redusa. Utilizata ca monoterapie, poate induce urmatoarele efecte adverse: anemie, leucopenie, granulocitopenie si trombocitopenie, care pot fi uneori de grad 3 sau 4. (Gradul 4 de severitate este caracterizat prin neutrofile < 500/mm3, trombocite < 25 000/mm3, hemoglobina < 6,5 g/100 ml). Asocierea cu 5-fluorouracil creste toxicitatea hematologica pentru neutrofile si trombocite. Aparat digestiv: utilizata ca monoterapie, oxaliplatina induce greturi, varsaturi si diaree. Aceste simptome sunt, uneori, severe. In asociere cu 5-fluorouracil, frecventa acestor efecte adverse este net crescuta. Se recomanda administrarea profilactica si/sau curativa a unei medicatii antiemetice adecvate. Sistem nervos: Se produc deseori neuropatii periferice senzitive, caracterizate prin parestezii ale extremitatilor. Acestea se pot asocia cu crampe si disestezii periorale, ale cailor aeriene si digestive superioare, care pot sa simuleze un tablou clinic de spasm laringian. Aceste simptome nu sunt insotite de modificari organice si sunt reversibile fara sechele. Manifestarile sunt cel mai adesea provocate sau agravate de frig. In general, parestezia regreseaza intre curele de tratament, dar poate deveni persistenta si poate avea consecinte functionale, dupa o doza cumulata > 800 mg/m2 (6 cure). Neurotoxicitatea regreseaza sau dispare la mai mult de 3 din pacienti, in lunile ulterioare intreruperii tratamentului. Aparitia de parestezii care regreseaza spontan nu necesita reducerea dozelor ulterioare. Daca severitatea tulburarilor neurologice este marcata sau durata acestora este prelungita, se recomanda reducerea dozei de oxaliplatina. Alte efecte : In mod exceptional s-a observat dupa administrare febra, rash cutanat sau stare de rau. In studiile clinice efectuate pana in prezent, nu au existat raportari de alopecie, toxicitate auditiva, renala, hepatica sau cardiaca.

Supradozare:
Nu se cunoaste un antidot pentru oxaliplatina. In cazul unei supradozari, este de asteptat sa se observe exacerbarea efectelor adverse. Trebuie instituita monitorizarea hematologica si se trateaza simptomatic celelalte tipuri de toxicitate.

Proprietati farmacodinamice:
Grupa farmacoterapeutica: Antineoplazice Compusi ai platinei. Oxaliplatina este un medicament antineoplazic apartinand unei noi clase de compusi ai platinei, in care atomul de platina este complexat cu 1,2-diaminociclohexan (DACH) si cu un radical oxalat. Oxaliplatina este un enantiomer unic. Oxaliplatina prezinta un larg spectru de activitate citotoxica in vitro si antitumorala in vivo, pe diferite modele tumorale. Totodata, s-a demonstrat ca oxaliplatina este eficace, in vitro si in vivo, fata de diferite linii celulare rezistente la cisplatina. A fost pusa in evidenta o actiune citotoxica sinergica cu 5-fluorouracilul, atat in vitro cat si in vivo. Studiile efectuate asupra mecanismului de actiune, chiar daca acesta nu a fost pe deplin elucidat, sugereaza ca derivati hidratati rezultati prin biotransformarea oxaliplatinei interactioneaza cu ADN-ul formand punti intra- si inter-catenare si determinand blocarea sintezei ADN-ului, cu efecte citotoxice si antitumorale.

Proprietati farmacocinetice:
Parametrii farmacocinetici ai platinei in plasma, ultrafiltrat de plasma si hematii, dupa perfuzarea dozei de 130 mg/m2 in 2 ore, la fiecare 3 saptamani, cu repetarea curei de 1 pana la 5 ori sunt prezentati in tabelul care urmeaza:


Cfin(microg/ml) Cmax(microg/ml) Tmax(h) ASC0-48(microg/ml.h) ASC0-inf(microg/ml.h) t1/2(h) t1/2a(h) t1/2a(h) Vss(l) Cl(l/h)
PlasmaMediaAS 3,610,43 3,610,43 2 79,914,7 207 60,9 7,304,90 239 4,4 NC 93,416,8 0,0,0
Ultrafiltratde plasmaMediaAS 1,210,10 1,210,10 2 8,202,40 11,9 4,60 0,280,06 16,3 2,90 273 19,0 582261 10, 3,7
HematiiMediaAS 3,00,3 3,50,9 4,52,6 151 41, 1 326 570 589 89,9 NC NC NC 0,90,3
ASC - Aria de sub curba; Vss = Volumul de distributie la echilibru
NC: nu este cazul
Valorile medii ale AUC0-48, Cfin, si Cmax au fost calculate la a 5-a cura.
Valorile medii ale AUC0-inf, Vss, si Cl au fost calculate la prima cura.
t1/2 : valori medii calculate pe toate curele prin analiza compartimentala.

La sfarsitul unei perfuzii de 2 ore, 15 % din platina administrata se regaseste in circulatia sistemica, restul de 85 % fiind distribuit rapid in tesuturi sau eliminat in urina. In acest moment distributia platinei intre hematii, plasma si ultrafiltratul de plasma este aproximativ 2:2:1. Legarea ireversibila de hematii si de albumine serice determina timpi de injumatatire apropiati de turnover-ul natural al hematiilor si al albuminei serice. Nu s-a observat o acumulare semnificativa a platinei in ultrafiltratul de plasma; variabilitatea inter- si intra-individuala este, in general, mica.

In vitro:
s-a considerat ca metabolitii identificati rezulta printr-o degradare non-enzimatica; nu a fost pusa in evidenta implicarea citocromului P450 in nici unul dintre procesele de biotransformare a inelului diaminociclohexan (DACH).

In vivo:
oxaliplatina sufera o biotransformare intensa si devine nedetectabila in ultrafiltratul de plasma la terminarea perfuzarii dozei de 130 mg/m2, pe parcursul a 2 ore. Aproximativ 10 metaboliti sunt prezenti in plasma. Platina legata de albumina este eliminata pe cale urinara in primele 48 de ore dupa administrare. Dupa 5 zile de la administrare, 54 % din doza a fost eliminata prin urina si mai putin de 3 % prin fecale. La pacientii cu afectare a functiei renale, s-a observat o reducere semnificativa a clearance-ului, de la 17,55 2,18 l/h la 9,95 1,91 l/h, cu o reducere semnificativa statistic a volumului de distributie, de la 330 40,9 la 241 36,1 litri. Nu a fost evaluat efectul insuficientei renale grave asupra clearance-ului platinei.

Date preclinice de siguranta:
DL10 pe cale i.v., atat la soarece cat si la sobolan, este 16-20 mg/kg, cu o crestere rapida a mortalitatii odata cu doza. La caine, doze unice mai mari de 150 mg/m2 au produs moarte prin fibrilatie ventriculara. In studiile cu doze unice la maimuta, dozele mai mari de 70 mg/m2 au fost letale, dar nu au existat indicii de toxicitate cardiaca. Studiile cu doze repetate au indicat ca oxaliplatina produce varsaturi, diaree, toxicitate hematologica minora, hipoplazie testiculara, toxicitate renala numai la doze mari si numai la caine, toxicitate cardiaca potential letala, prin fibrilatie ventriculara. Incidenta si severitatea acestor evenimente depinde de specie si de doza administrata. In studiile efectuate pe celule de mamifere in vivo si in vitro, oxaliplatina s-a dovedit mutagena si clastogena. Cu toate ca nu s-au efectuat studii privind potentialul carcinogen, este probabil ca oxaliplatina sa fie carcinogena. Profilul toxicologic al oxaliplatinei este diferit de cel al cisplatinei si carboplatinei. Toxicitatea cardiaca a fost identificata numai in studiile efectuate pe caine. Au fost efectuate studii specifice, cu monitorizare continua a frecventei cardiace, a presiunii arteriale si a parametrilor EKG. Doze mari ( 150 mg/m2) de oxaliplatina, administrate printr-o perfuzie i.v. de 2 ore, au indus la cativa caini cresterea frecventei cardiace si a presiunii arteriale si aritmii, care au precedat moartea animalelor. Nu a putut fi atribuita tratamentului cu oxaliplatina nici o modificare biochimica sau histomorfologica.

Lista excipientilor:
Lactoza monohidrat

Incompatibilitati:
Oxaliplatina nu va fi amestecata cu medicamente sau solutii alcaline (in special cu solutia alcalina de 5-fluorouracil sau trometamol) sau cu solutii continand cloruri, inclusiv clorura de sodiu, indiferent de concentratie. Oxaliplatina nu va fi amestecata cu alte medicamente. Oxaliplatina se poate degrada la contactul cu aluminiul. Pentru administrare nu va fi folosit nici un echipament continand aluminiu.

Termen de valabilitate: 3 ani.

Conditii de pastrare:
Solutia reconstituita in flaconul original cu apa pentru preparate injectabile sau glucoza 5%, in concentratii de 2,5 5 mg/ml poate fi pastrata 48 de ore, la temperaturi cuprinse intre +2C si +8C. Solutia diluata pentru perfuzie poate fi pastrata 48 de ore la temperaturi cuprinse intre 5C si 30C.

Forma de prezentare:
Eloxatin 50 mg: Flacon de 36 ml, din sticla incolora tip I, inchis cu dop din cauciuc, securizat cu capsa metalica cu disc flip-off de culoare verde, continand 50 mg de oxaliplatina. Eloxatin 100 mg: Flacon de 50 ml, din sticla incolora tip I, inchis cu dop din cauciuc, securizat cu capsa metalica cu disc flip-off de culoare mov, continand 100 mg de oxaliplatina.

Instructiuni privind pregatirea produsului medicamentos in vederea administrarii si manipularea sa: Ca pentru toti compusii potential toxici, sunt necesare precautii speciale de manipulare a oxaliplatinei inainte, in timpul si dupa prepararea solutiei. Femeile insarcinate nu trebuie sa participe la prepararea si administrarea produsului si nici la indepartarea resturilor si materialelor folosite. Este obligatorie utilizarea de imbracaminte de protectie adecvata, incluzand ochelari de protectie, masca si manusi. Daca solutia reconstituta concentarata, sau solutia pentru perfuzie a venit in contact cu tegumentele, mucoasele sau ochii, indepartati imediat produsul cu apa si splalati cu grija.

Reconstituirea solutiei:
Solventii care se pot utiliza pentru reconstituirea solutiei sunt apa pentru preparate injectabile sau solutia de glucoza 5 %. Eloxatin 50 mg: adaugati 10 20 ml de solvent, pentru a obtine o concentratie de 2,5 pana la 5,0 mg oxaliplatina/ml. Eloxatin 100 mg: adaugati 20 40 ml de solvent, pentru a obtine o concentratie de 2,5 pana la 5,0 mg oxaliplatina/ml. Aceasta solutie poate fi pastrata in flaconul original pana la 48 de ore, la temperaturi cuprinse intre +2C si +8C.

Diluare inainte de perfuzare:
Solutia reconstituita este concentrata. Pentru a putea fi administrata prin perfuzie intravenoasa, se dilueaza cu 250 - 500 ml solutie de glucoza 5 %. Solutia diluata pentru perfuzie poate fi pastrata 24 de ore la temperatura camerei. Nu utilizati solutie de clorura de sodiu nici pentru reconstituire, nici pentru diluare.

Perfuzare:
Administrarea oxaliplatinei nu necesita rehidratare. Oxaliplatina diluata in 250 - 500 ml solutie de glucoza 5 % trebuie administrata fie intr-o vena periferica, fie intr-o vena centrala, pe parcursul a 2 6 ore. Daca oxaliplatina este administrata cu 5-fluorouracil, perfuzia de oxaliplatina trebuie sa o preceada pe cea de 5-fluorouracil (nu se administreaza simultan).

Indepartarea deseurilor:
Toate materialele utilizate pentru reconstituire, diluare si administrare trebuie distruse conform procedurilor standard de tratare a deseurilor citotoxice in unitatile medicale.

Producator: Sanofi ~ Synthelab

Publicitate
Publicitate
Pagina principalaDespre EmedOnLinePublicitateFinantareConfidentialitatePublica un articolContact
Boli si afectiuni : Afectiuni digestiveAlergiiAparatul respiratorBTS Boli cu transmitere sexualaBoli autoimune si sistemiceCancerControlul greutatiiFicatInima si vase de sangeMenopauzaNas, Gat si UrechiOase si muschiObstetrica si ginecologieOchiPediatriePiele, Unghii si ParPsihiatrieRaceala si gripaSangeSexologieSomnTiroidaUrologie
Categorii : AnalizeIngrijire si frumuseteInterventiiPsihologie Sarcina si nastereaSanatatea copiluluiSanatatea familieiSanatatea femeiiSemne si simptome
Medicamente : Digestiv si metabolismSangeCardiovascularDermatologieGenitourinarHormoniAntiinfectioaseAntineoplaziceSistem muscular scheleticSistem nervosAntiparazitare RespiratorOrgane senzitive
e-medOnline © 2006-2007