Index alfabetic general
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Z
Publicitate
Sondaj
Care dintre urmatoarele ar trebui evitate atunci cand esti insarcinata ?
Cofeina
Fumatul
Sexul
Exercitiul fizic
Lactate nepasteurizate
Mezeluri si carne neprelucrata termic
Mersul cu avionul
Ce parere aveti despre eMedOnline.ro?
Excelent
Bun
Satisfacator
Nesatisfacator
  • Newsletter
FURORESE 40 injekt

Substanta activa:
furosemid sare de sodiu.

Compozitie:
Substanta activa: 1 fiola a 4 ml contine 42,66 mg furosemid sare de sodiu, ce corespunde la 40 mg furosemid. Alte ingrediente: clorura de sodiu, hidroxid de sodiu, apa "proinjectione".

Forma de prezentare:
Ambalajul original contine 5 fiole a 4 ml solutie injectabila.

Indicatii:
Furorese 40 injekt se utilizeaza īn cazul īn care prin administrare orala de furosemid nu se obtine o excretie renala corespunzatoare (diureza): īn cazul acumularilor de fluide īn tesuturi (edeme) asociate afectiunilor cardiace si hepatice; edeme datorate afectiunilor renale (īn sindromul nefrotic este primordiala terapia bolii de baza); insuficienta cardiaca acuta, īn special cu edem pulmonar: utilizarea se va face concomitent cu alte masuri terapeutice; insuficienta cardiaca cronica; utilizarea se va face concomitent cu alte masuri terapeutice; oligurie datorata complicatiilor din timpul sarcinii (gestoze), daca este cazul, cu īnlaturarea deficitului de volum hidric (edemul si/sau hipertensiunea ca atare nu constituie domenii de indicatie); adjuvant īn edemele cerebrale; adjuvant īn edeme asociate arsurilor; puseu hipertensiv concomitent cu alte masuri terapeutice; adjuvant pentru fortarea producerii diurezei īn intoxicatii; oligurie īn cazurile cu insuficienta renala terminala, īn special la bolnavii dializati (efectele diurezei crescute trebuie verificate prin teste separate pentru fiecare pacient); profilaxia blocajului renal acut (ex. aparitia sau posibilitatea declansarii unei stari de soc dupa echilibrarea balantei hidrice chiar si īn combinatie cu alte medicamente); "testul furosemid" īn blocaj renal acut (īn cazul obtinerii efectului terapeutic scontat se poate continua tratamentul cu furosemid); criza de hipercalcemie.

Contraindicatii:
Furorese 40 inject nu poate fi utilizat īn: insuficienta renala cu anurie; insuficienta hepatica cu coma si precoma hepatica; deficiente grave de potasiu (hipopotasemie grava); deficiente grave de sodiu (hiposodemie grava); volum sanguin de circulatie redus (hipovolemie); hipersensibilitate fata de furosemid sau sulfonamide; pacienti cu functie renala normala sau micsorata, cu valori ale filtrarii glomerulare mai mari de 20 ml/minut.
Furorese 40 injekt poate fi utilizat īn conditii foarte precise si cu deosebita atentie, īn afectiunile de mai jos. De aceea va rugam sa va consultati cu medicul d-voastra. Acest lucru este valabil chiar daca īn situatii similare ati utilizat acest medicament. Furorese 40 injekt poate fi administrat, cu o monitorizare riguroasa, īn: hipotensiune severa; īn Diabetes mellitus latent sau manifest (cu un control riguros al glicemiei); guta (control permanent al acidului uric īn ser); obstructii ale cailor urinare (hipertrofia prostatei, hidronefroza, stenoza de ureter); sindrom nefrotic; ciroza hepatica asociata cu insuficienta renala; tulburari ale circulatiei cerebrale; boli coronariene; copii prematuri (pericol de dezvoltare a calculilor renali - nefrocalculoza/nefrolitiaza) control functional renal, sonografie renala). Indicatie: La prematuri cu sindrom respirator, tratamentul cu furosemid īn primele saptamani de viata prezinta riscul persistentei Ductus arteriosus Botalli.

Sarcina si alaptare:
Furorese 40 injekt se utilizeaza īn timpul sarcinii numai sub indicatie deosebit de stricta. La mamele care alapteaza, la care este necesara terapia cu furosemid, trebuie avut īn vedere ca furosemidul este eliminat īn laptele matern si inhiba lactatia. Īn aceste cazuri este recomandat sa se īntrerupa alaptarea.

Precautii:
Īn timpul terapiei de lunga durata cu Furorese 40 injekt trebuie dozati, la intervale regulate, electrolitii din ser (īn special potasiu, sodiu si calciu), carbonatul acid, creatinina, ureea si acidul uric precum si glicemia. Pierderea īn greutate datorita eliminarii masive de urina nu trebuie sa depaseasca 1 kg/zi, indiferent de cantitatea eliminata. La pacientii cu dereglari de mictiune (afectiuni prostatice) trebuie asigurat un flux liber de urina, deoarece o poliurie brusca poate duce la blocaj renal cu dilatarea vezicii urinare. Īn sindromul nefrotic, trebuie ales atent dozajul datorita pericolului aparitiei efectelor secundare exacerbate. Solutia injectabila nu se amesteca cu alte medicamente (cocktail) īn aceiasi seringa. Trebuie avut grija ca pH-ul solutiei finale sa fie usor alcalin pana la neutru (valoarea pH sa nu fie mai mica de 7). Nu se utilizeaza solutiile acide deoarece poate aparea o precipitare a substantei active. Amestecul de injectat (de ex. solutie izotonica de clorura de sodiu) este utilizabil 24 h de la prepararea solutiei.

Participarea la traficul rutier sau utilizarea masinii:
Acest medicament poate modifica modul de reactie īn traficul rutier si la utilizarea de masini chiar atunci cand se administreaza conform indicatiilor. Acest efect se accentueaza cand este asociat cu alcoolul.

Interactiuni cu alte medicamente:
Aminoglicozide, Cisplatin: Poate creste ototoxicitatea prin administrarea concomitenta cu furosemid. Deficientele de auz pot deveni ireversibile. Trebuie evitata asocierea acestor produse. Amine hipertensive (cum ar fi epinefrina si norepinefrina): administrate concomitent cu furosemidul micsoreaza efectul acestuia din urma. Antibiotice nefrotoxice (ex. aminoglicozide, cefalosporine, polimixine): creste efectul toxic al acestora prin asocierea cu furosemid. Antidiabetice: prin administrare concomitenta cu furosemid se diminueaza efectul acestora. Antiinflamatoare nesteroidiene (ex.indometacina): diminueaza activitatea furosemidului. La pacientii care, sub tratament cu furosemid, dezvolta o hipovolemie, administrarea concomitenta de indometacin poate declansa o insuficienta renala acuta. Medicamente hipotensoare: este posibila o potentare a actiunii. Īn special, īn cazul asocierii cu inhibitori ai enzimei de conversie (ACE), s-a observat o scadere drastica a tensiunii arteriale pana la stare de soc. Carbenoxolon: pierderi masive de potasiu. Glucocorticoizi: pierderi masive de potasiu. Glicozizi cardiotonici: apare o sensibilitate a muschiului cardiac (miocardului) datorita dezvoltarii hipopotasemiei si/sau hipomagneziemiei īn cursul terapiei. Laxative: pierderi masive ale potasiului. Litiu: eliminare īntarziata a litiului ca urmare a potentarii efectului cardio- si neurotoxic a litiului. Relaxanti musculari de tip curara: actiune potentata prin asociere cu furosemid. Fenitoin: diminueaza actiunea furosemidului. Probenicid: diminueaza actiunea furosemidului. Salicilati (īn doze mari); se mareste toxicitatea īn cazul asocierii cu furosemid. Teofilina: potenteaza efectul furosemidului. Va rugam sa luati īn considerare aceste recomandari, chiar īn cazul īn care vi s-au administrat aceste medicamente cu putin timp īnainte.

Mod de administrare si dozare:
Daca medicul d-voastra nu va indica altfel, va recomandam schema de tratament de mai jos. Daca nu este altfel recomandat, se pot utiliza urmatoarele doze: Īn edeme datorate afectiunilor cardiace si hepatice: Doza initiala 2-4 ml Furorese 40 injekt (corespunzator a 20-40 mg furosemid), iv. Īn cazuri deosebite la edeme greu de rezolvat, dozele vor fi repetate la intervale corespunzatoare pana la obtinerea diurezei. Īn edeme datorate afectiunilor renale: Doza initiala 2-4 ml Furorese 40 injekt (corespunzator a 20-40 mg furosemid), iv. Īn edeme deosebit de grave, dificil de rezolvat, administrarea se repeta la intervale corespunzatoare pana la obtinerea diurezei. Īn sindromul nefrotic trebuie facut un dozaj atent datorita posibilitatii aparitiei efectelor secundare multiple. Insuficienta cardiaca acuta īnsotita, īn special, de edem pulmonar: Utilizarea se va face concomitent cu alte masuri terapeutice. Doza initiala 2-4 ml Furorese 40 injekt (corespunzator a 20-40 mg furosemid), iv. Daca nu se realizeaza potentarea diurezei, se poate repeta dupa 30-60 minute, eventual se poate dubla doza. Insuficienta cardiaca cronica: Utilizarea se va face concomitent cu alte masuri terapeutice. Doza initiala 2-4 ml Furorese 40 injekt (corespunzator a 20-40 mg furosemid), pe zi. Oligurie datorita complicatiilor din timpul sarcinii: Indicatie severa! Un deficit de volum intravasal trebuie echilibrat īnainte de utilizarea de Furorese 40 injekt. Dozajul poate fi īntre 1-10 ml Furorese 40 injekt (corespunzator 10-100 mg furosemid)/zi. Edeme si/sau hipertensiune īn gestoze nu constituie domenii de indicatie pentru "Furorese 40 injelt". Masuri adjuvante īn cazul edemelor cerebrale: Doza zilnica si/sau unica este īntre 4-10 ml Furorese 40 injekt (corespunzator la 40-100 mg furosemid). Īn cazuri izolate īn afewctiuni renale, se poate administra pana la 25 ml Furorese 40 injekt (corespunzator la 250 mg furosemid). Masuri adjuvante īn edeme datorate arsurilor: Doza zilnica si/sau unica este īntre 4-10 ml Furorese 40 injekt (corespunzator la 40-100 mg furosemid). Īn cazuri izolate īn afewctiuni renale, se poate administra pana la 25 ml Furorese 40 injekt (corespunzator la 250 mg furosemid). Īnaintea administrarii de Furorese 40 injekt trebuie echilibrat deficitul volumului plasmatic (depletie de volum). Criza hipertensiva: 2-4 ml Furorese 40 injekt (corespunzator a 20-40 mg furosemid), asociat cu alte masuri terapeutice. Masuri adjuvante īn diureza fortata datorate intoxicatiilor: 2-10 ml Furorese 40 injekt/ora (corespunzator la 20-100 mg furosemid). Dozajul depinde de intensitatea diurezei necesare (controlul stadiului de hidratare si a electrolitilor din ser este necesar). Oligurie īn insuficienta renala terminala: Se pot administra zilnic pana la 1000 mg furosemid, sub control al stadiului de hidratare si a electrolitilor din ser. La pacientii supusi dializei de lunga durata, trebuie verificat printr-un test de eliminare, daca furosemidul mareste diureza. Profilaxia blocajului renal acut: Se recomanda doze de 20-100 mg cu o echilibrare īn prealabil, a deficitului hidric si a hiposodemiei. "Testul furosemid" īn blocajul renal acut: Īntre 10-20 ml Furorese 40 injekt (corespunzator la 100-200 mg furosemid). Aceasta doza poate fi repetata dupa 4-6 ore īn cazul īn care apare diureza sau se mentine. Criza hipercalcemica: Doza se va face individual īn functie de gravitatea hipercalcemiei si raspunsul pacientului la furosemid. Utilizarea se recomanda īn doze de 40-250 mg furosemid/ora. Dozarea la sugar si copii sub 15 ani: Daca nu este indicat altfel, utilizarea Furorese 40 injekt se va face numai īn cazuri exceptionale sau situatii critice la sugari si copii sub 15 ani. Doza medie zilnica este de 0,5 mg furosemid kg corp. Īn cazuri exceptionale se poate ajunge pana la 2 mg/kg corp i.v. Administrarea i.v. a solutiei de Furorese 40 injekt trebuie sa se faca lent. Sa nu se depaseasca viterza de injectare de 0,4 ml Furorese 40 injekt (corespunzator la 4 mg furosemid)/minut. Solutia injectabila nu se amesteca cu alte medicamente, īn aceiasi seringa. Trebuie avut grija ca pH-ul solutiei de injectat sa fie slab alcalin pana la neutru (sa nu fie sub 7). Solutiile acide nu trebuie utilizate, deoarece poate rezulta o precipitare a substantei active. Solutia de administrat (ex. solutie izotonica de clorura de sodiu) se poate utiliza timp de 24 ore. Administrarea parenterala de Furorese 40 injekt este bine sa fie urmata, imediat ce situatia o permite, de administrarea orala. Durata tratamentului o decide medicul curant. Aceasta este īn functie de tipul si gravitatea afectiunii.

Supradozare:
Cand exista banuiala ca s-a supradozat furosemidul, se va anunta imediat medicul. Simptome: tabloul clinic al supradozarii acute sau cronice este dependent de deficitul de apa - electroliti. Supradozarea poate duce la hipotensiune, dereglari de circulatie, dereglari ortostatice, deficit de electroliti (hipopotasemie, hiposodemie, hipocloremie) sau poate duce chiar la alcaloza. Īn cazul unei pierderi masive de lichide se poate ajunge la deshidratare, datorita diminuarii masei circulante, colaps si hemoconcentrare cu aparitia de tromboza. Cand pierderea de lichide si electroliti este rapida pot aparea tablouri delirante. Rar apare soc anafilactic (simptome: transpiratie, voma, cianoza, hipotensiune brusca, stari de lesin pana la coma). Terapia intoxicatiilor: īn cazul supradozarii sau cand apar semne ale scaderii masei circulante sanguine (hipo-tensiune, dereglari ortostatice) trebuie īntrerupt imediat tratamentul. Īn cazuri grave trebuie supravegheati parametrii vitali si efectuat controlul repetat al: continutului īn apa si electroliti (homeostazia ionica), echilibrului acidobazic (homeostazia acido-bazica), glicemiei, sumarului de urina, facandu-se corectura acestora. La pacientii cu dereglari de mictiune (de ex. adenom de prostata) trebuie avut grija a se realiza un flux normal al urinei, deoarece o poliurie brusca poate conduce la un blocaj renal cu dilatarea vezicii urinare. Terapie īn hipovolemie: substitutie de volum. Terapie īn hipopotasemie: substitutie de potasiu. Terapie īn colaps circulatoriu: asezare pentru pozitie de soc, terapie de soc daca este necesar.

Reactii adverse:
Reactii alergice: Ocazional pot aparea reactii alergice. Acestea se pot manifesta ca stari febrile, reactii cutanate (de ex. exanteme, purpura, eritem multiform, dermatita exfoliativa, foto-sensibilitate), inflamatii ale vaselor (vasculita), infectii renale (nefrita interstitiala), micsorarea numarului de trombocite (trombopenie), micsorarea numarului de leucocite (leucopenie), anemie prin distrugerea globulelor rosii (anemie hemolitica), mai rar deficit de formare medulara a globulelor rosii (anemie aplastica) sau prin diminuare avansata a numarului de leucocite cu tendinta spre infectii si simptome generale grave (agranulocitoza). Aparitia socului anafilactic este rara si nu s-a semnalat decatt dupa administrare i.v. Sange, coagularea sangelui: Diureza excesiva poate duce la o deshidratare ca urmare a micsorarii volumului de masa sanguina circulanta, cu colaps circular si hemoconcentrare. Cac efect al hemoconcentrarii, īn special la persoanele īn varsta, pot aparea tromboze. Continutul īn electroliti: Deseori, ca urmare a eliminarii masive de apa si electrolisi, apar dereglari īn continutul hidric si de electroliti. De aceea se recomanda dozarea periodica a electrolitilor īn ser (īn special potasiu, sodiu, calciu). Datorita pierderilor crescute de sodiu pe cale renala, terapia cu furosemid poate determina - īn special la pacientii cu regim hipo-salin (clorura de sodiu) - o carenta a sodiului (hiposodemie) cu simptomele respective. Simptomele cele mai frecvent observate īn carentele de sodiu se manifesta prin apatie, spasme musculare la nivelul gambelor, inapetenta, oboseala, somnolenta, stari de voma si confuzie. Un nivel scazut al potasiului (hipopotasemie) poate aparea ca rezultat al eliminarii masive de potasiu pe cale renala, īn special la bolnavii cu restrictii la administrarea de potasiu si/sau pierderi extrarenale de potasiu (cum ar fi voma sau diaree cronica). Nivelul scazut al potasiului se manifesta frecvent prin urmatoarele simptome: neuromusculare (oboseala musculara, parestezii, paralizii), intestinale (voma, constipatie, acumulare intensa de gaze īn tractul gastro-intestinal, meteorism), renale (excretie marita de urina - coliurie), cardiace (tulburari de foremare a impulsului si conductibilitatii lui), sete exagerata cu tendinta spre consum mare de lichide (polidipsie). Pierderile foarte mari de potasiu pot conduce la paralizie intestinala (ileus paralytic), sau la pierderea cunostintei pana la coma. Pierderea renala marita de calciu poate conduce la un insuficient nivel al calciului (hipocalcemie). Īn cazuri rare, aceasta poate determina o iritabilitate neuromusculara excesiva (tetanie). Īn eliminarile renale accentuate de magneziu, au fost observate īn cazuri rare, tetanii sau tulburari de ritm cardiac, ca rezultat al unui nivel scazut de magneziu (hipomagneziemie). Sistemul circulator: Īn cazul excretiei excesive de urina (diureza), pot aparea tulburari circulatorii care se manifesta prin urmatoarele simptome: cefalee, ameteli, tulburari de vedere, uscaciune a gurii si sete, hipotensiune, tulburari circulatorii cu scaderea tensiunii la schimbarea pozitiei (dereglari ortostatice). Tract gastrointestinal: dereglarile gastrointestinale (de ex. greata, voma, diaree) sunt mai rare. Exista observatii izolate de aparitii de pancreatita acuta care este determinata de tratamentul īndelungat cu furosemid (mai multe saptamani). Rinichi, tract urinar: La copii prematuri se poate dezvolta litiaza renala si/sau depunere de calciu īn tesutul renal (nefrocalcinoza). La prematurii cu sindrom respirator, un tratament diuretic cu furosemid poate duce la marirea riscului unui Ductus arteriosus Botalli persistent. Simptomele unei insuficiente renale (de ex. hipertrofia de prostata, hidronefroza, stenoza de ureter) pot aparea sau se pot agrava. Urechi: Īn cazuri rare, datorita ototoxicitatii furosemidului, pot aparea dereglari reversibile ale auzului. Acest lucru este posibil datorita unei administrari prea rapide i.v., īn special īn cazul existentei unei insuficiente renale. Metabolism: Terapia cu furosemid este deseori īnsotita de o crestere a nivelului de acid uric īn sange (hiperuricemie). Aceasta poate declansa crize de guta la pacientii cu predispozitie la aceasta boala. Situatii ce antreneaza o crestere a nivelului glucozei īn sange (hiperglicemie apar frecvent īn tratamentul cu furosemid. Aceasta poate determina o īnrautatire a metabolismului glucozei la bolnavii diabetici (Diabetes melitus manifest). Uneori apar manifestari ale unui diabet inaparent (Diabetes melitus latent). Īn terapia cu furosemid pot aparea cresteri ale lipidelor (colesterol, trigliceride) īn ser si se poate observa, de asemenea, o crestere temporara a substantelor urinodependente (creatinina, uree). Ca o consecinta a pierderilor de fluide si electroliti ce īnsotesc terapia cu furosemid, poate aparea o alcaloza metabolica, iar una deja existenta se poate īnrautati. Daca observati aparitia de efecte adverse la tratamentul cu furosemid, va rugam sa informati doctorul pentru a putea hotara asupra gravitatii acestora si a masurilor terapeutice ce vor trebui luate. La primele manifestari ale unei hipersensibilitati, Furorese 40 injekt nu mai trebuie administrat.

Conditii de pastrare:
Furorese 40 injekt se pastreaza la loc ferit de lumina. Valabilitate: Termenul de valabilitate este inscriptionat pe ambalaj. Va rugam nu folositi medicamentul dupa data de expirare!

Producator: Hexal Pharma

Publicitate
Publicitate
Pagina principalaDespre EmedOnLinePublicitateFinantareConfidentialitatePublica un articolContact
Boli si afectiuni : Afectiuni digestiveAlergiiAparatul respiratorBTS Boli cu transmitere sexualaBoli autoimune si sistemiceCancerControlul greutatiiFicatInima si vase de sangeMenopauzaNas, Gat si UrechiOase si muschiObstetrica si ginecologieOchiPediatriePiele, Unghii si ParPsihiatrieRaceala si gripaSangeSexologieSomnTiroidaUrologie
Categorii : AnalizeIngrijire si frumuseteInterventiiPsihologie Sarcina si nastereaSanatatea copiluluiSanatatea familieiSanatatea femeiiSemne si simptome
Medicamente : Digestiv si metabolismSangeCardiovascularDermatologieGenitourinarHormoniAntiinfectioaseAntineoplaziceSistem muscular scheleticSistem nervosAntiparazitare RespiratorOrgane senzitive
e-medOnline © 2006-2007