ONKOTRONE, solutie injectabila

Categorie: Acid ascorbic (vitamina C)
Expeditor: sorina

ONKOTRONE, solutie injectabila

Compozitie:
Un ml solutie injectabila contine 2,328 mg clorhidrat de mitoxantrona, echivalent cu 2 mg mitoxantrona si excipienti: clorura de sodiu, acetat de sodiu, acid acetic, apa distilata pentru preparate injectabile.

Grupa farmaceutica:
Antineoplazice. Antracicline si derivati.

Indicatii:
Carcinom mamar, limfoame nehodgkiniene, leucemie acuta mieloida, carcinom hepatic primitiv, carcinom ovarian.

Contraindicatii:
Hipersensibilitate cunoscuta la mitoxantrona, perioada de sarcina, perioada de alaptare.

Precautii:
Se recomanda evitarea contaminarii cu substanta in timpul manipularii produsului Onkotrone (prin utilizarea de manusi de protectie). Dupa contactul solutiei Onkotrone cu pielea sau mucoasele, aria contaminata va trebui intens spalata cu apa calduta (nu fierbinte). Ochii trebuie minutios clatiti cu apa multa. Daca este necesar se recomanda consult oftalmologic.

Atentionari speciale:
Onkotrone nu va fi administrat in cazul pacientilor cu hipersensibilitate cunoscuta la mitoxantrona. Onkotrone va fi utilizat cu precautie la pacientii cu pancitopenie sau infectii severe. Precautii vor fi necesare si in cazul pacientilor cu insuficienta hepatica si/sau renala grava. O atentie speciala va trebui acordata pacientilor cu antecedente de cardiopatie severa sau pacientilor tratati anterior cu antracicline si/sau iradiati mediastinal. La pacientii cu unul sau mai multi din factorii de risc enumerati anterior sau in cazul administrarii asociate de Onkotrone cu citostatice cardiotoxice sau alte medicamente cardiotoxice, tratamentul trebuie sa fie monitorizat (se reduc dozele daca este necesar), totodata fiind obligatoriu si controlul regulat al functiei cardiace. Pacientii cu insuficienta cardiaca raspund in general la tratamentul cu digitalice si/sau diuretice (vezi "Reactii adverse"). Pacientii care au capacitatea de a procrea trebuie sa foloseasca masuri de contraceptie pe parcursul efectuarii tratamentului cu Onkotrone, precum si 3 luni dupa chimioterapie. Parametrii hematologici trebuie monitorizati inaintea fiecarei administrari de Onkotrone, precum si cel putin o data pe parcursul fiecarui ciclu chimioterapic. Dupa depasirea unei doze cumulate de 160 mg/m2 (la pacientii cu risc 140 mg/m2) este recomandat controlul functiei cardiace. Valorile examenelor paraclinice, in special valorile testelor hepatice trebuie monitorizate inaintea si pe parcursul tratamentului. Onkotrone nu trebuie amestecat cu alte medicamente in solutia perfuzabila sau injectabila. Heparina nu se va adauga solutiei de mitoxantrona datorita posibilei receptari.

Nota:
Onkotrone produce o coloratie albastru-verzui a urinei timp de 1-2 zile dupa administrare.

Sarcina si alaptare:
Onkotrone nu va fi administrat in perioadele de sarcina si alaptare.

Dozare si mod de administrare:
Doza trebuie adaptata pentru fiecare pacient. Administrare intravenoasa: carcinomul mamar, limfoamele non-Hodgkin, carcinomul hepatic primitiv, carcinomul ovarian. In cazul monoterapiei se recomanda, pentru primul ciclu, o doza initiala de 14 mg/m2. Aceasta doza poate fi repetata dupa 21 zile. La pacientii cu depresie medulara sau stare generala alterata datorita iradierii si/sau chimioterapiei anterioare, doza initiala trebuie scazuta la 12 mg/m2 sau corespunzator parametrilor hematologici. Pentru fiecare administrare ulterioara de Onkotrone, doza trebuie adaptata in concordanta cu evolutia starii pacientului, extensia si durata mielodepresiei. Pot fi luate in considerare urmatoarele recomandari cu caracter general:

Cea mai mica valoare a leucocitelor si trombocitelor (numar elemente/mm3 - ca regula, vor fi determinate la 6, respectiv 15 zile de la tratament) Revenirea la valorile normale Doza recomandata si interval
Mai mult de 1 500 leucocite si mai mult de 50 000 trombocite 21 zile sau mai putin Ca doza anterioara, la 21 zile
Mai mult de 1 500 leucocite si mai mult de 50 000 trombocite Mai mult de 21 zile Se va astepta revenirea la valorile normale si apoi se administreaza o doza egala cu cea anterioara
Mai putin de 1 500 leucocite sau mai putin de 50 000 trombocite Independent de timpul de revenire la normal Se va reduce doza cu 2 mg/m2 supr. corp. fata de cea anterioara
Mai putin de 1 000 leucocite sau mai putin de 25 000 trombocite Independent de timpul de revenire la normal Se va reduce doza cu 4 mg/m2 supr. corp. fata de cea anterioara

In cazul asocierii Onkotrone cu un alt citostatic mielotoxic este recomandata reducerea dozei initiale cu 2 - 4 mg/m2 fata de cea utilizata ca monoterapie. In ciclurile ulterioare, doza de mitoxantrona va trebui modificata functie de evolutia pacientului si de marimea, durata si gradul mielodepresiei. Leucemia acuta: pentru tratamentul de inductie, in cazul bolnavilor adulti cu leucemie acuta, se recomanda administrarea unei doze zilnice de 10 - 12 mg/m2 timp de cinci zile consecutiv (doza totala fiind de 50 - 60 mg/m2). Pentru doze de 12 mg/m2 administrate timp de 5 zile pot fi atinse rate de remisiune mai mari. Doze superioare vor fi administrate numai luand in considerare starea pacientului. In cazul administrarii asociate a Onkotrone cu alte citostatice, poate fi necesara modificarea dozelor in functie de starea pacientilor atat in cursul primului ciclu de chimioterapie (de inductie) cat si in cursul ciclurilor ulterioare. Daca pe parcursul primului ciclu de tratament cu mitoxantrona apar reactii adverse non-hematologice severe sau care pun in pericol viata pacientului, Onkotrone va fi administrat din nou numai dupa disparitia oricaror forme de manifestare a acestora. Doze la pacientii cu insuficienta renala: nu este necesara reducerea dozelor in cazul pacientilor cu insuficienta renala usoara sau moderata. Doze la pacientii cu insuficienta hepatica: nu este necesara modificarea dozajului in cazul pacientilor cu insuficienta hepatica usoara sau moderata. Pentru modificarea dozei sau prelungirea intervalului de administrare trebuie sa se tina cont doar de starea generala de sanatate a pacientului si severitatea reactiilor adverse hematologice si non-hematologice. Instilarea intrapleurala (ex. in metastazele pleurale din cancerul mamar sau din limfoamele non-Hodgkin): se recomanda pentru instilare intrapleurala o doza unica de 20 - 30 g Mitoxantron. Orice exsudat pleural trebuie indepartat cat mai devreme posibil inaintea efectuarii instilatiei. Timpul de retentie al Mitoxantron-ului in cavitatea pleurala este de 48 h. Pacientii vor fi mentinuti activi pe parcursul acestei perioade pentru a realiza o buna distributie a agentului citostatic in cavitatea pleurala. Dupa aceste 48 h se va efectua din nou drenarea cavitatii pleurale. Primul ciclu de tratament se considera incheiat in momentul in care cantitatea de exsudat evacuata este mai mica de 200 ml. Daca volumul este mai mare de 200 ml, se vor instila suplimentar 30 mg Mitoxantron. Inaintea acestei a doua administrari se vor verifica parametrii hematologici. A doua doza intrapleurala de Mitoxantron va fi lasata pe loc. Doza maxima pentru un ciclu de tratament este de 60 mg Mitoxantron. Daca dupa 4 saptamani numaratoarea leucocitelor si cea a trombocitelor evidentiaza valori normale, se poate repeta instilarea intrapleurala. Terapia sistemica cu alti agenti chimioterapici va trebui evitata timp de 4 (patru) saptamani inainte si dupa administrarea intrapleurala de Onkotrone. Administrarea Onkotrone trebuie facuta numai de catre un medic specialist oncolog. Administrarea intravenoasa: Onkotrone poate fi administrat prin injectare intravenoasa lenta (in timp de cel putin 5 min.). Cel mai recomandat procedeu de administrare este prin injectarea cu dispozitive automate. Ca lichid de transport si dizolvare poate fi utilizata o solutie de clorura de sodiu sau solutie glucozata 5% izotona. Onkotrone poate fi administrat ca perfuzie de scurta durata (15 - 30 min.). Doza va fi diluata intr-una din solutiile mentionate anterior. Daca se produce infiltrarea paravenoasa a solutiei, administrarea va fi imediat intrerupta si repornita in alt loc. Pana in prezent au fost raportate doar cazuri izolate de necroza tisulara datorata introducerii accidentale paravenoase. Instilarea intrapleurala: pentru instilarea intrapleurala Onkotrone este diluat cu 50 ml de solutie izotona de clorura de sodiu. Solutia de mitoxantron astfel obtinuta va fi adusa la temperatura corpului si instilata foarte lent (5 - 10 min.) evitand suprapresiunea. Cand se ajunge la o doza cumulata de 200 mg/m2 se va intrerupe administrarea mitoxantronei pentru toate indicatiile.

Precautii speciale:
Se recomanda evitarea contaminarii in timpul manipularii produsului (prin utilizarea de manusi de protectie). Dupa contactul accidental al solutiei Onkotrone cu tegumentele sau mucoasele, aria contaminata va trebui spalata bine cu apa calduta (nu fierbinte). Ochii trebuie minutios clatiti cu multa apa. Daca este necesar se recomanda consult oftalmologic.

Reactii adverse:
Depresia medulara poate sa apara pe parcursul tratamentului cu mitoxantrona chiar daca tratamentul se efectueaza cu doze normale. Linia leucocitara este in mod deosebit afectata. La pacientii care au efectuat anterior chimioterapie si/sau radioterapie ca si la cei cu stare de sanatate precara poate sa apara un grad accentuat de depresie medulara. Cel mai redus numar de leucocite se inregistreaza in general intre zilele 6 si 15 de la administrare. Activitatea medulara si statusul hematologic se refac, de regula, dupa un interval de 21 zile. Trombocitopenia si scaderea numarului eritrocitelor sunt rareori observate. Greturile si varsaturile pot sa apara temporar. In cele mai multe cazuri ele sunt de intensitate redusa, pana la moderata. Alopecia s-a observat in aproximativ 20% din cazuri, fiind reversibila de cele mai multe ori la intreruperea tratamentului. Pot sa apara reactii adverse cardiace, cum ar fi: modificari tranzitorii ale ECG, scaderea fractiei de ejectie a ventriculului stang, dar si cazuri de insuficienta cardiaca. Fenomenele cardiace se observa in special la pacientii cu risc crescut. Ocazional pot aparea fenomene de stomatita si mucozita (de cele mai multe ori minore) - aceste manifestari sunt mai frecvente si mai durabile in cazul tratamentelor leucemiilor. Ocazional pot sa apara reactii de hipersensibilizare. Exceptional acestea se pot manifesta ca reactii alergice in forme generalizate (ca reactii anafilactice). Foarte rar se pot produce: inapetenta, diaree, dureri abdominale, hemoragii gastrointestinale, astenie, amenoree, febra, dispnee si manifestari neurologice nespecifice. Nu s-a dovedit o corelatie intre manifestarile la nivelul sistemului nervos si tratamentul cu mitoxantrona. Valorile enzimelor hepatice, creatininei serice si ale ureei serice se pot modifica tranzitor in anumite cazuri. Au fost semnalate uneori valori patologice ale nivelului enzimelor hepatice si insuficienta hepatica la pacientii cu leucemie acuta tratati cu mitoxantrona. Administrarea paravenoasa a medicamentului provoaca rareori reactii iritative severe locale. Mitoxantrona produce o coloratie albastru-verzui a urinii timp de 1-2 zile dupa administrare. In rare cazuri s-a observat o coloratie albastra a sclerelor, venelor si tesutului perivenos, precum si a unghiilor (inclusiv onicoliza). In cazul instilarii intrapleurale pot aparea durere si reactii adverse similare administrarii sistemice. Tratamentul reactiilor adverse: Depletia medulara: datorita severitatii depletiei medulare se va initia profilaxia infectiilor prin antibioterapie. Pentru a contracara agranulocitoza si trombocitopenia se recomanda transfuziile de sange integral sau concentratele leucocitare si eritrocitare. Reactiile adverse cardiace: pacientii cu insuficienta cardiaca raspund in general bine la tratamentul cu digitalice si/sau diuretice.

Supradozare:
Simptome de intoxicare: in cazul supradozarii acute sau cronice sunt amplificate efectele adverse mentionate (vezi "Reactii adverse"). Agravarea depresiei medulare cu agranulocitoza insotita de angina cu necroza si trombocitopenie critica determina conduita de urmat in cazul supradozarii acute sau cronice. Se pot produce ulceratii ale mucoasei bucale si ale tractului gastrointestinal, enterocolita hemoragica cu sangerare masiva, diaree si simptome persistente de toxicitate hepatica si renala. Daca aplazia maduvei osoase apare ca rezultat a unei supradozari acute este de prevazut ca va persista pe o perioada indelungata (aprox. 3 sapt.). Rareori la pacientii cu leucemie acuta, supradozarea poate genera si o stomatita accentuata. Ca urmare, se vor lua masurile necesare profilaxiei si tratamentului acesteia. In cazuri izolate pot sa apara simptome cardiace cu diferite grade de severitate. Tratamentul intoxicatiei: nu se cunoaste un antidot specific pentru mitoxantrona. Mitoxantrona este rapid eliminata din ser si dovedeste o mare afinitate pentru tesuturi. De aceea nu poate fi eliminata prin dializa. Daca se confirma diagnosticul de supradozare, atunci se va initia profilaxia infectiilor prin antibioterapie. Pentru a evita agranulocitoza si trombocitopenia se recomanda transfuzii de sange integral sau concentratele leucocitare si eritrocitare. Masurile uzuale in tratamentul de sustinere constau in monitorizarea echilibrului hidroelectrolitic, a functiilor hepatice si renale, a activitatii cardiovasculare, profilaxia candidozelor etc. Fiecare caz de supradozare necesita urmarirea atenta a evolutiei clinice pentru evitarea posibilelor complicatii tardive.

Conditii de pastrare:
Onkotrone nu va fi utilizat dupa expirarea termenului inscris pe ambalaj! Atat flacoanele din care s-a extras produsul, cat si solutia gata preparata pentru administrare trebuie pastrate la o temperatura de max. 25C. Solutiile nu trebuie refrigerate. Dupa diluare, conform indicatiilor, solutia de mitoxantrona trebuie folosita in timp de cel mult 2 zile. Dupa acest interval solutia nefolosita va trebui indepartata in conditii de siguranta. Daca se respecta tehnicile de asepsie extragerea solutiei din flacon se poate face timp de pana la 7 zile. Indepartarea solutiei neutilizate de mitoxantrona si a flacoanelor goale: solutia de Onkotrone este limpede, de culoare albastru inchis, ea nu trebuie sa contina precipitat. Pentru a putea fi administrata intravenos solutia injectabila continand mitoxantrona 2 mg/ml trebuie diluata in cel putin 50 ml sol. de clorura de sodiu sau glucoza 5%. La manipularea produsului Onkotrone trebuie evitata contaminarea personalului sau medicului cu solutie. In timpul prepararii, administrarii si indepartarii materialelor contaminate ca si in timpul decontaminarii obiectelor (de ex. instrumentar medical) se vor purta intotdeauna manusi si ochelari de protectie. Obiectele care au venit in contact cu solutia injectabila pot fi curatate cu o suspensie de 5,5 parti hipoclorit de calciu la 13 parti apa si apoi trebuie clatite bine cu apa. Solutiile de mitoxantrona neutilizate trebuie aruncate in conditii de siguranta.

Forma de prezentare:
Cutie cu 1 flacon continand 5 ml solutie injectabila a 10 mg mitoxantrona. Cutie cu 1 flacon continand 10 ml solutie injectabila a 20 mg mitoxantrona. Cutie cu 1 flacon continand 12,5 ml solutie injectabila a 25 mg mitoxantrona. Cutie cu 1 flacon continand 15 ml solutie injectabila a 30 mg mitoxantrona. Onkotrone poate fi eliberat pe baza de prescriptie medicala!

Producator: ASTA Medica

Trimis la:  Fri, 30-Nov-2007, 07:18