• Optiuni de sortare - Viata sanatoasa
Publicitate
Sondaj
Care dintre urmatoarele ar trebui evitate atunci cand esti insarcinata ?
Cofeina
Fumatul
Sexul
Exercitiul fizic
Lactate nepasteurizate
Mezeluri si carne neprelucrata termic
Mersul cu avionul
Ce parere aveti despre eMedOnline.ro?
Excelent
Bun
Satisfacator
Nesatisfacator
  • Newsletter
Viata sanatoasa - Index alfabetic
A B C D E F G H I J K L M N O P R S T U V Z
Expression #5 of SELECT list is not in GROUP BY clause and contains nonaggregated column 'emed_emedonline.l.tag_modid' which is not functionally dependent on columns in GROUP BY clause; this is incompatible with sql_mode=only_full_group_by
Viata sanatoasa :: Psihologie


Un caz cu pene

Autor: Cristiana Levitchi
Psiholog-Psihoterapeut
www.sensart.ro
Am avut o clienta la terapie care s-a prezentat pentru atacuri de panica, cuplate cu agorafobie si fobie sociala. Cand a venit la mine, clienta incepuse sa evite deplasarile in afara casei destul de mult, evitand in genere situatiile sociale, iesirile in grupuri mari de oameni, mai ales necunoscuti.

Am inceput sa o intreb despre cum si-a desfasurat viata pana atunci. Mi-a spus ca de-a lungul timpului a avut evenimente de viata stresante (destul de multe mutari de domiciliu, tensiuni intre parintii ei si ea, discutii cu sotul). În momentul inceperii terapiei nu avea servici. Avea un baiat si se ocupase exclusiv de cresterea lui.

Am observat ca era foarte motivata sa se cunoasca pe sine, sa se analizeze, atribut fara de care orice demers terapeutic nu poate fiinta. Am inceput sa gasim impreuna cauza atacurilor de panica si tulburarilor adiacente. Spun impreuna, deoarece in acest demers denumit psihoterapie clientul este necesar sa se implice si sa contribuie activ la rezolvarea problemei si la evolutia lui. Am intrebat-o ce legatura au simptomele ei cu tensiunile din ultima vreme din viata ei. Povestindu-mi despre copilaria ei am aflat ca a crescut la bunici pana cand a fost data la scoala, cand s-a mutat la parinti. La bunici s-a simtit foarte in siguranta ca „in paradis” . Bunicii o rasfatau foarte mult, ii faceau toate poftele. Mi-a spus ca nu i-a placut la gradinita, simtindu-se de multe ori abandonata, avand asa numita anxietate de separare. De cand a locuit cu parintii a avut sentimentul ca a fost abandonata, deoarece parintii aveau foarte multe pretentii de la ea si nu o laudau niciodata. La parinti s-a simtit cam intotdeauna “o sluga”. . Ca si copil s-a descris ca fiind un copil constiincios si foarte cuminte ca sa nu supere (mai ales pe parinti). Multe din amintirile ei din copilarie ilustrau o teama sociala, o dificultate de a se adapta in situatii noi, dar si calitati ca empatie, sensibilitate, senzitivitate, sentiment matern, responsabilitate, simt artistic deosebit, simt analitic Am ajutat-o sa-si constientizeze aceste calitati. A constientizat ca prin simptomele ei (care dau neajutorare intr-un fel) doreste sa re-traiasca sentimentul de securitate din casa bunicilor, deoarece in casa parintilor s-a simtit mai mult Adult decat Copil. A face atac de panica si teama de a merge pe strada singura, inseamna ca cineva trebuie sa fie responsabil pentru tine, tu fiind in rol de Copil. Și-a dat seama ca acum nu “isi da voie” constient sa fie Copil (adica sa isi faca niste placeri personale ) si a ales atacul de panica sa-i indeplineasca nevoile de copil. Cat timp a locuit cu parintii a invatat ca “trebuie” sa faca diverse lucruri in casa, parintii violentand-o verbal destul de des. Aceste violente verbale au facut-o de-a lungul vremii sa ii scada increderea in sine, sa considere ca “nu are dreptul” , “nu se cuvine” , “nu e indeajuns de…”, “nu merita” . Datorita acestor convinvingeri disfunctionale despre sine si-a negat in timp nevoile ei personale fiind foarte responsabila pentru familia ei actuala, ingrijindu-se de nevoile membrilor mai mult decit pe sine. Am intrebat-o cat timp isi aloca ei insisi si mi-a confirmat faptul ca nu prea se ingrijeste. I-am sugerat sa faca in fiecare zi ceva pentru sine. A constientizat necesitatea acestor actiuni si a legaturii intre simptomele ei si negarea nevoilor proprii. Pe de alta parte a contientizat ca certurile cu sotul ei au reactivat sentimente de insecuritate pe care le-a simtit la parinti. Inconstient asocia unele comportamente ale sotului ei cu cele ale parintilor si il percepea autoritar si dur. Într-o sedinta a reiesit mai clar teama ei de masculinitate. Mi-a povestit o amintire din copilaria mica (cam pe la 3 sau 4 ani) in care erau prezente si niste "pene" . Nici ea nu stia ce fel de "pene" erau, cert e ca nu-i placeau penele. În amintire ea a mers intr-o vizita la o persoana care avea intr-un recipient niste pene. A ramas la un moment dat singura in camera cu penele in timp ce mama ei a mers intr-o alta camera sa vada ceva ce ii arata gazda. Mama ei stia ca ei nu-i plac penele dar i-a spus sa stea cuminte ca vine imediat. Ea nu a mai putut sta in camera deoarece "avea in fata numai pene" si a zbughit-o pe usa afara. "Și acum cand spun mi se face pielea gaina Interesant, "pielea gaina" am spus eu. “Gaina are pene, nu ? „ Am intrebat-o ce inseamna pentru ea "pene", ce-i sugereaza. De-a lungul sedintelor iesise destul de mult la iveala nevoia ei de securitate, ea fiind legata foarte mult de semnificatia atacului de panica.

C: Ce ma deranjeaza...? Le asociez cu zborul ...cu „a nu sta pe pamant”.
T: Adica? Cum e cand nu esti cu picioarele pe pamant?
C: Adica securizat, stabil.

Am invitat-o sa deseneze niste pene asa cum le vede ea pentru a le reprezenta mai bine si a analiza mai departe. In timp ce desena i-am spus sa descrie de deseneaza si ce-i sugereaza.

C: Nu-mi plac pentru ca sant negre si rasfirate...Poate daca nu erau asa negre si erau mai „potolite” nu asa rasfirate mi-ar place mai mult.

T: La ce te duce cu gandul „negre si rasfirate” ?

C:....A...ce ciudat...unchiul meu care mai venea pe la noi avea par pe piept...dar era mai alb (ca era batran )...

T: Și cand priveai parul lui ce senzatie aveai ?

C:...nici una...Da era foarte paros si avea carlionti si pe maini ...Dar mai intelegeam bine cu el si ma iubea. Asta inseamna ca poate sa-mi fie teama de parul barbatilor?

T: Ce-ti inspira tie parul barbatilor ?

C: Da ...nu m-am gandit pana acum...Virilitate, nu ?

T: Asta inseamna ca ti-e teama de virilitate?

C: ...da ...e posibil intr-un fel pentru ca si de sotul meu ma mai tem cateodata...mai ales de sexualitatea lui.

În alte sesiuni clienta mea imi spusese de unele discutii intre ea si sotul ei privind frecventa relatiilor intime. Dupa constientizarea semnificatiei penelor am invitat-o sa schimbe desenul in asa fel incit sa se simta bine. A desenat niste pene galbene foarte „ordonate” dupa cum a spus ea. Privindu-le si-a dat seama ca nu e nimic de temut in masculinitatea sotului sau a altor barbati, ba dimpotriva pilozitatea inseamnand senzualitate. Și-a resemnificat astfel perceptia despre „pene”.

Treptat, clienta nu a mai avut manifestarile de panica, a constientizat teama de autoritatea paterna si a invatat sa inteleaga, sa accepte limitele parintilor ei. A invatat sa isi acorde timp pentru propriile nevoi, a invatat sa se valorizeze (si/a schimbat garderoba, s-a dus la cosmetica), si-a gasit un servici si cel mai important a lasat membrii familiei sa isi poarte singuri de grija, fara sa mai controleze ea daca copilul si-a facut temele sau daca a mancat toata ciorba. Am felicitat-o pentru perseverenta si spiritul analitic de care a dat dovada.

CF DSM:
Atacul de panica intra in categoria tulburarilor anxioase, putand sa fie insotit de agorafobie si fobie sociala. Conform manualului de diagnostic si statistica a tulburarilor mentale atacul de panica este o perioada discreta in care exista debutul brusc al unei aprehensiuni frici sau terori intense asociate adesea cu senzatia de moarte iminenta. Simptomele din atacurile de panica sant urmatoarele: scurtarea respiratiei, palpitatii, durere sau disconfort precordial, senzatie de sufocare, frica de a nu innebuni sau de pierdere a controlului, transpiratii, senzatie de ameteala, dezechilibru, lesin, greata, senzatii de amorteala si furnicaturi, frison sau val de caldura. Atacurile de panica pot surveni intr-o serie de tulburari anxioase (panica, fobia sociala, stresul posttraumatic etc)

Fobia sociala (anxietatea sociala) se caracterizeaza printr-o anxietate semnificativa provocata de expunerea la anumite tipuri de situatii sociale sau functionare, ducind adesea la un comportament de evitare. Individul cu fobie sociala va experimenta aproape intotdeauna simptome de anxietate in situatii sociale temute, fiind hipersensibil la critica, evaluare negativa sau rejectie, avand dificultate in a se afirma, stima de sine scazuta si sentimente de inferioritate.

Agorafobia este anxietatea referitoare la evitarea de locuri sau situatii din care scaparea poate fi dificila sau jenanta ( a fi singur in afara casei, a te afla in multime, a calatori cu automobilul, autobuzul sau avionul, a te afla pe pod sau in ascensor ) sau in care ajutorul poate sa nu fie accesibil in eventualitatea unui atac de panica sau simptome similare. Evitand aceste situatii considerate anxiogene, se va deteriora capacitatea de deplasare la serviciu, ori de indeplinire a sarcinilor domestice.

Anxietatea de separare: anxietate excesiva in legatura cu separarea de casa sau de cei de care persoana este foarte atasata. Daca pleaca vrea sa revina repede acasa, copilul avind un comportament adeziv, stand strans lipit de persoana apropiata. Reactia emotionala are intensitate si manifestari variate in functie de varsta copilului. Copilul cu anxietate de separare este ingrijorat si nelinistit cand anticipeaza despartirea, apoi urmeaza proteste prin plans, tipat, apatie, somn nelinistit cu vise terifiante si pavor nocturn, au acuze somatice diverse, uneori foarte importante (dureri de cap, de stomac, febra, varsaturi si scaune diareice). Copiii cu o varsta mai mica de 8 ani prezinta mai des teama ca s-ar putea intampla ceva rau parintilor in lipsa lor si atunci refuza sa doarma singuri sau sa plece fara ei in alta parte sau sa fie lasati singuri. Ei au mai des cosmaruri si tulburari de somn sau tulburari neurovegetative.



<< Despre jucarii Despre anomie si “fenomenul” emo >>
Legat de acest subiect
Publicitate
Publicitate
Pagina principalaDespre EmedOnLinePublicitateFinantareConfidentialitatePublica un articolContact
Boli si afectiuni : Afectiuni digestiveAlergiiAparatul respiratorBTS Boli cu transmitere sexualaBoli autoimune si sistemiceCancerControlul greutatiiFicatInima si vase de sangeMenopauzaNas, Gat si UrechiOase si muschiObstetrica si ginecologieOchiPediatriePiele, Unghii si ParPsihiatrieRaceala si gripaSangeSexologieSomnTiroidaUrologie
Categorii : AnalizeIngrijire si frumuseteInterventiiPsihologie Sarcina si nastereaSanatatea copiluluiSanatatea familieiSanatatea femeiiSemne si simptome
Medicamente : Digestiv si metabolismSangeCardiovascularDermatologieGenitourinarHormoniAntiinfectioaseAntineoplaziceSistem muscular scheleticSistem nervosAntiparazitare RespiratorOrgane senzitive
e-medOnline © 2006-2007