Publicitate
Sondaj
Care dintre urmatoarele ar trebui evitate atunci cand esti insarcinata ?
Cofeina
Fumatul
Sexul
Exercitiul fizic
Lactate nepasteurizate
Mezeluri si carne neprelucrata termic
Mersul cu avionul
Ce parere aveti despre eMedOnline.ro?
Excelent
Bun
Satisfacator
Nesatisfacator
  • Newsletter
Expression #5 of SELECT list is not in GROUP BY clause and contains nonaggregated column 'emed_emedonline.l.tag_modid' which is not functionally dependent on columns in GROUP BY clause; this is incompatible with sql_mode=only_full_group_by
Vitamine si minerale :: Vitamine


VITAMINA E

Autor: Dr. Ana-Maria Iordan

ISTORIC
In anul 1922 Dr. Herbert McLean Evans si Katherine Scott Bishop, anatomisti si fiziopatologi la Universitatea din Berkley au descoperit vitamina E. Efectuarea unor cercetari folosind o dieta semipurificata administrata unor sobolani a determinat observarea urmatorului aspect: femelele sobolan pot ramane gestante, dar fetusii mor in uter, in timp ce adaosul de salata verde proaspata sau germeni de grau la dieta semipurificata a determinat aparitia unor pui sanatosi. In mod evident, in salata verde si in germenii de grau exista un nutrient care nu era prezent si in dieta semi-purificata. Acest nutrient a fost denumit Factorul X , iar in 1924 numele i-a fost schimbat in vitamina E (tocoferolul, din grecescul toco – nastere). Vitamina E a fost izolata abia in 1936, tot de catre Dr. Evans si colaboratorii, in timp ce in 1938 Dr. E Fernholz descopera structura chimica a tocoferolului. Cercetarile sunt continuate de catre laureatul premiului Nobel pentru chimie, Paul Karrer, care sintetizeaza vitamina E. Abia in 1958 toti cei 8 compusi chimici care alcatuiesc familia denumita generic vitamina E sunt descoperiti.
In anul 1956 Dr. Harmann lanseaza teoria radicalilor liberi (radicalii liberi sunt produsi de metabolism celular) care stau la baza procesului de imbatrinire. Teoria lui Harmann este simpla si eleganta: acesti radicali liberi reactioneaza cu ADN-ul si alti constituenti celulari, lezandu-i. Dr. Harmann a observat ca nutrientii antioxidanti precum vitamina C si E pot neutraliza radicalii liberi.

CE FACE

  • Vitamina E este un puternic antioxidant, protejand tesuturile si grasimile din organism de actiunile radicalilor liberi. Radicalii liberi sunt incriminati in aparitia bolilor cardiovasculare si cancerului.
  • Joaca un rol important in functionarea adecvata a sistemului imun, repararea ADN-ului si  procesul de respiratie celulara

Observatie: Radicalii liber lezeaza foarte usor grasimile. Membrana celulara este constituita din grasimi si este foarte vulnerabila la actiunea oxidativa radicalilor liberi. Vitamina E are un rol cheie in interceptarea acestor radicali liberi si impiedicarea unui intreg lant de reactii distructive pentru grasimi. Alte molecule protejate de vitamina E sunt lipoproteinele, substante care transporta grasimile prin fluxul sanguin. Dintre acestea, lipoproteinele cu densitate joasa (LDL), transporta colesterolul de la ficat in restul organismului. S-a constatat ca aceste molecule pot fi oxidate de catre radicalii liberi, LDL-ul oxidat fiind unul dintre factorii mentionati in aparitia bolilor cardiovasculare.

SURSE NATURALE
Vitamina E este o vitamina liposolubila (alaturi de vitamina A, D si K) care grupeaza 8 compusi chimici: 4 tocoferoli si 4 tocotrienoli, notati in cadrul fiecarei subgrupe cu literele grecesti alfa, beta, gama si delta. Acesti compusi se gasesc in diferite proportii atat in natura, cat si organismul uman, iar alfa-tocoferolul a fost cel mai intens studiat, proportia lui in organism fiind de altfel mult mai mare decat a celorlalti compusi si considerandu-se astfel forma cea mai activa a vitaminei E.
Sursele naturale ale vitaminei E sunt: uleiurile vegetale (de floarea soarelui, porumb, soia,. masline), nucile, alunele, migdalele, semintele de floarea soarelui, germenii de grau, legumele cu frunze verzi (broccoli, spanac). Cele mai bogate surse sunt uleiurile vegetale. Comparativ, uleiul de floarea soarelui contine 55,8 mg vitamina E/100 g fata de uleiul de masline cu 12 mg/100 g sau uleiul din germeni de grau  215,4 mg/ 100 g.
Initial suplimentele de vitamina E contineau extracte din germenii de grau, insa astazi marea majoritate a suplimentelor naturale sunt extrase din uleiurile vegetale, mai ales uleiul de soia.
surse naturale de vitamina E
DACA LIPSESTE
Persoanele sanatoase care au o dieta redusa in vitamina E nu dezvolta un deficit simptomatic de vitamina E.
Exista 3 situatii specifice in care poate apare carenta de vitamina E:

  • Persoanele cu malabsorbtie intestinala a grasimilor: boala Chron, insuficienta pancreatica, fibroza chistica, boli hepatice, persoane care au suferit interventii chirurgicale cu excizii intestinale
  • Nou nascutii cu greutate mica la nastere (greutate sub 1500 g)
  • Persoanele cu boli ale metabolismului lipidic, de exemplu abetalipoproteinemia (boala genetica rara care afecteaza metabolismul lipidic si care se soldeaza cu malabsorbtia lipidelor la nivel intestinal)

Lipsa vitaminei E determina fragilitate membranara la nivelul hematiilor(celulele rosii ale sangelui), cu oxidarea si distrugerea hematiilor.
Carenta de zinc poate determina la randul ei un nivel scazut de vitamina E.

Manifestarile deficitului de vitamina E sunt:

  • Tulburari neurologice la nivelul mainilor si picioarelor (durere, parestezii sau intepaturi, anestezie), ca urmare a unei transmiteri defectuoase a impulsului nervos
  • Paloare tegumentara secundara anemiei
  • Tulburari de vedere, iritabilitate
  • Tulburari de concentrare, oboseala
  • Infectii mai frecvente
  • Ca urmare a malabsorbtiei grasimilor, pacientii prezinta scaune grasoase si diaree cronica

Carenta severa de vitamina E poate duce la afectarea echilibrului si a coordonarii (ataxie), afectarea sensibilitatii nervoase (neuropatie periferica), afectarea musculara (miopatie) si tulburari de vedere cu degenerescenta retiniana (retinitis pigmentosa). Din acest motiv, pacientii care dezvolta retinitis pigmentosa, ataxie sau neuropatie periferica fara o o cauza clara trebuie investigati pentru carenta de vitamina E.

DOZA ZILNICA
Ultimele recomandari in domeniu au la baza preventia carentei de vitamina E.
Cercetatorii sunt de parere ca este destul de greu ca o persoana sa consume mai mult de 15 mg/zi de vitamina E, doar pe baza aportului alimentar, fara a creste si aportul zilnic necesar de lipide.
Majoritatea recomandarilor se refera la alfa-tocoferol. Necesarul se exprima fie in mg/zi, fie in unitati internationale (UI) pe zi.
1 mg de alfa-tocoferol = 1,49 UI

DOZA ZILNICA RECOMANDATA DE VITAMINA E

Perioada de viata

Varsta

mg/z (UI/zi)

Sugari

0-6 luni 

4 mg (6 Ui)

Copii

7-12 luni

 5 mg (7.5 UI) 

Copii

1-3 ani 

6 mg (9 UI) 

Copii

4-8 ani

7 mg (10.5 UI) 

Copii

9-13 ani

11 mg (16.5 UI) 

Adolescenti

14-18 ani

15 mg (22.5 UI) 

Adulti

Peste 19 ani

15 mg (22.5 UI) 

Sarcina

Fara specificatie

15 mg (22.5 UI)

Alaptat 

Fara specificatie

19 mg (28.5 UI)


SUPRADOZARE
Vitamina E este in general bine tolerata, iar cazurile de supradozare sunt rare. Totusi, inca nu exista suficiente date in literatura de specialitate asupra toxicitatii si efectelor secundare ale administrarii indelungate de suplimente de vitamina E.
S-a stabilit o limita superioara a aportului de alfa-tocoferol, si anume 1000 mg/zi. Aceasta valoare ar fi cea mai mare doza tolerata de adulti care sa nu determine hemoragii
In cazul supradozarii cu vitamina E, manifestarile care apar sunt: greata, diaree, dureri de cap, dureri abdominale, oboseala, cresterea tensiunii  arteriale, sangerari. Supradozarea cu vitamina E poate determina scaderea nivelului hormonilor tiroidieni plasmatici.

Efectele secundare ale produselor topice (lotiuni, uleiuri, creme pe baza de vitamina E) pot fi de natura alergica (roseata tegumentara, iritatie). De aceea se recomanda efectuarea unui test de stabilire a sensibilitatii cutanate, aplicand produsul pe o portiune redusa ca dimensiune si asteptand 24 de ore. In cazul in care apar semne si simptome alergice, trebuie consultat medicul pentru stabilirea altei conduite terapeutice.

SUPLIMENTE
Suplimentele de vitamina E sunt disponibile sub doua forme: naturale si sintetice. Marea majoritate a acestor suplimente contin alfa-tocoferol. Absorbtia lor are loc mult mai usor cand aceste suplimente se administreaza la masa.
O serie de studii preliminare au sugerat ca vitamina E ar putea preveni sau intarzia instalarea bolilor cardiace coronariene, insa studiile controlate, pe populatii largi nu au demonstrat acest aspect. Totusi, studiile observationale au aratat ca exista o asociere intre suplimentarea dietei cu vitamina E si rata scazuta a bolilor cardiace. 
In mod asemanator, studiile obsrvatioanle au aratat ca exista o asociere intre suplimentarea dietei cu vitamina E si incidenta scazuta a cancerelor de prostata si san, insa studiile mai ample nu au descoperit o asociere directa. Insa se pare ca acesta lipsa a rezultatelor directe ar putea fi explicata de studierea doar anumitor forme de vitamina E (in speta alfa-tocoferolul), nu toate formele prezentand acelasi rol. Studii recente indica faptul ca alfa-tocoferolul nu ar avea nici un rol in inhibarea proliferarii celuleor neoplazice prostatice, in schimb gama-tocoferolul si delta-tocoferolul au rol anti-cancerigen.
Un alt studiu observational arata ca vitamina E combinata cu vitamina C a determinat o intarziere a debutului bolii Alzheimer cu 64 – 78 %. Si in acest caz cercetatorii iau in considerare alte forme de tocoferol si nu alfa-tocoferolul.
In ceea ce priveste cataracta si boala Parkinson, nu exista inca rezultate certe care sa demonstreze existenta unei asocieri clare intre suplimentarea dietei cu vitamina E si profilaxia acestor boli, asa cum indica studiile observationale.

INTERACTIUNI
In cazul pacientilor aflati pe tratament anticoagulant sau anticonvulsivant se recomanda consultarea medicului pentru inceperea unei suplimentari cu vitamina E deoarece vitamina E poate afecta eficacitatea medicamentelor.
Alcoolul si uleiurile minerale scad absorbtia vitaminei E.
Pacientii cu anemie feripriva (prin carenta de fier) aflati pe tratament cu suplimente de fier trebuie sfatuiti sa spatieze administrarea acestor suplimente la diferite momente ale zilei, de exemplu dimineata suplimentul cu fier si seara suplimentul cu vitamina E, intrucat suplimentele cu fier distrug vitamian E.
Dozele mari de vitamina A, medicamentele care sechestreaza bila (colestiramina) pot determina scaderea absorbtiei intestinale a vitaminei E.

ATENTIE
Pacientii cu anemie feripriva, hipertensiune si disfunctii tiroidiene trebuie sa consulte medicul inainte de administrarea unor suplimente cu vitamina E, deoarece vitamina E poate avea un impact negativ asupra acestor afectiuni.




<< VITAMINA D VITAMINA K >>
Legat de acest subiect
Publicitate
Publicitate
Pagina principalaDespre EmedOnLinePublicitateFinantareConfidentialitatePublica un articolContact
Boli si afectiuni : Afectiuni digestiveAlergiiAparatul respiratorBTS Boli cu transmitere sexualaBoli autoimune si sistemiceCancerControlul greutatiiFicatInima si vase de sangeMenopauzaNas, Gat si UrechiOase si muschiObstetrica si ginecologieOchiPediatriePiele, Unghii si ParPsihiatrieRaceala si gripaSangeSexologieSomnTiroidaUrologie
Categorii : AnalizeIngrijire si frumuseteInterventiiPsihologie Sarcina si nastereaSanatatea copiluluiSanatatea familieiSanatatea femeiiSemne si simptome
Medicamente : Digestiv si metabolismSangeCardiovascularDermatologieGenitourinarHormoniAntiinfectioaseAntineoplaziceSistem muscular scheleticSistem nervosAntiparazitare RespiratorOrgane senzitive
e-medOnline © 2006-2007