Publicitate
Sondaj
Care dintre urmatoarele ar trebui evitate atunci cand esti insarcinata ?
Cofeina
Fumatul
Sexul
Exercitiul fizic
Lactate nepasteurizate
Mezeluri si carne neprelucrata termic
Mersul cu avionul
Ce parere aveti despre eMedOnline.ro?
Excelent
Bun
Satisfacator
Nesatisfacator
  • Newsletter
Expression #5 of SELECT list is not in GROUP BY clause and contains nonaggregated column 'emed_emedonline.l.tag_modid' which is not functionally dependent on columns in GROUP BY clause; this is incompatible with sql_mode=only_full_group_by
Vitamine si minerale :: Vitamine


Vitamina A

Autor: Dr. Ana-Maria Iordan

Istoric
Inca din Egiptul Antic s-a observat ca ficatul animal introdus in alimentatia bolnavilor cu deficit de vedere pe timp de noapte are efect curativ. Se cunoaste astazi ca aceasta afectiune este determinata de carenta de vitamina A.

La inceputul anilor 1900 s-au facut mai multe studii deprivationale, ceea ce a permis descoperirea vitaminelor. Initial, lipidele din uleiul de peste s-au folosit in tratamentul rahitismului la sobolani, nutrientul liposolubil fiind denumit vitamina anti-rahitica A. Insa, ceea ce astazi numim vitamina A nu este ceea ce s-a descoperit in 1900. Vitamina anti-rahitica este vitamina D, iar vitamina A grupeaza in mod generic retinoizi si caroteni.

Vitamina A a fost descoperita la inceputul secolului trecut, independent, de catre 2 echipe de cercetatori: pe de o parte, Elmer V. McCollum si M. Davis de la Universitatea din Wisconsin intre 1912 si 1914, si pe de alta parte alti doi cercetatori de la Yale, Thomas Osborne si Lafayette Mendel in 1913. Ultimii au descoperit ca in unt exista un nutrient liposolubil, ulterior recunoscut drept vitamina A.
Retinolul a fost izolat initial la nivelul retinei, de unde si denumirea sa.
In 1947 s-a sintetizat pentru prima data vitamina A.

CE FACE

  • Asigura o vedere buna, mai ales pe timp de noapte
  • Este necesara formarii si mentinerii sanatatii dintilor, sistemului osos, tesuturilor moi, membranelor mucoase si pielii si are un rol important in embriogeneza
  • Numita si vitamina anti-infectioasa, este necesara unei functionari normale a sistemului imun
  • In special carotenii au un rol antioxidant in organism, luptand impotriva radicalilor liberi de oxigen (produsi de metabolism ai oxigenului, asociati bolilor degenerative), impiedicand astfel lezarea celulara

SURSE NATURALE
Vitamina A este un termen generic pentru o serie de compusi inruditi. Retinolul (un  alcool) si retinalul (o aldehida) sunt formele active ale vitaminei A. Retinolul poate fi convertit in organism la acid retinoic, substanta cu rol in controlul expresiei unor gene. Retinolul, retinalul si acidul retinoic fac parte din grupa retinoizilor. Beta-carotenul, dar si alti caroteni (alfa-carotenul, gama-carotenul si beta-criptoxantina) pot fi convertiti in organism la retinol, fiind cunoscuti drept precursori ai vitaminei A (provitamina A). In natura exista sute de caroteni, insa doar 10% dintre acestia fac parte din grupul mai sus-mentionat. In continuare, cand vorbim la vitamina A ne referim in general la formele active.

Retinoizii se gasesc in general in surse alimentare animale: carne, organe (ficat, rinichi) lapte integral, oua. In special ficatul este bogat in vitamina A, fiind si locul de depozitare in cazul excesului de vitamina A. surse animale de vitamina ACarotenii se gasesc in plante, in legumele si fructele de culoare orange si legumele si fructele cu frunze verzi: caise, piersici, papaya, mango, pepene galben, dovleac, morcovi, cartofi dulci, spanac, sparanghel, rosii, varza creata.
surse vegetale de vitamina A
Vitamina A provenita din surse animale se absoarbe si se distribuie mai eficient (in proportie de 80 – 90%) in organismul uman in comparatie cu vitamina A provenita din surse vegetale (40 – 60% pentru beta-caroten). Dupa absorbtia la nivel intestinal, retinolul este transportat si depozitat la nivelul ficatului, de unde este transportat la nivel tisular.

DACA LIPSESTE
In cadrul populatiei generale, carenta de vitamina A este rara. Totusi, in anumite conditii acest deficit poate apare.
Factori de risc pentru deficitul de vitamina A:

  • Malnutritia
  • Boli hepatice, boli renale
  • Boli cronice intestinale, insuficienta pancreatica sau afectiuni biliare cu malabsorbtia grasimilor secundara
  • Interventii chirurgicale intestinale
  • Diaree cronica, giardioza
  • Tratamente cu medicamente care scad eliberarea bilei (necesara absorbtiei grasimilor): colestiramina, colestipol
  • Anticonceptionalele orale
  • Alcoolismul
  • Deficitul de zinc, cu afectarea „carausului” proteic al vitaminei A

Lipsa indelungata a vitaminei A determina:

  • Functionarea inadecvata a sistemului imun (depunerea de keratina la nivelul membranelor mucoase), ceea ce duce la infectii frecvente, mai ales ale sistemului respirator si intestinal
  • Afectarea corneei in diferite grade de severitate: pete Bitot (pete cenusii, triunghiulare, ovale sau neregulate), ochi uscati, ulcere corneene, cicatrici corneene cu degenerare corneena (afectiune cunoscuta sub numele de xeroftalmie, cu orbire secundara)
  • Tulburari de vedere,  incluzand adaptare dificila la vederea de noapte (orbire nocturna)
  • La copii: incetinirea cresterii (inclusiv a dezvoltarii osoase)
  • Piele uscata, prurit
  • Hiperkeratoza foliculara (depunerea de keratina la nivelul radacinii firului de par, cu blocarea functiei normale a foliculilor pilosi)
  • Ruperea unghiilor
  • Oboseala, inapetenta (lipsa poftei de mancare), anemie
  • Functionarea inadecvata a sistemului reproducator (tulburari ale proceselor de spermatogeneza si ovulatie)

Observatie: Carenta de vitamina A este o problema de sanatate publica in tarile din Africa sub-sahariana si din Sud-Estul Asiei, afectand in general copii si femeile insarcinate. Conform rapoartelor OMS, aproximativ 250 000 – 500 000 de copii din aceste tari orbesc anual din cauza deficitului de vitamina A, afectiunile grave si mortalitatea prin infectii respiratorii fiind ridicata.

DOZA ZILNCA
Ultimele recomandari in domeniu se bazeaza pe nevoile organismului, astfel incat nivelul de vitamina A stocata sa permita o functionare normala a sistemului imun, sistemului reproducator, vederii si exprimarii genelor.
Exista mai multe modalitati de exprimare a cantitatii de vitamina A dintr-un produs, a necesarului de vitamina A sau a activitatii vitaminei A: unitati internationale (UI), micrograme (mcg) sau echivalent de retinol (ER), toate masuratorile avand in general punct de referinta retinolul. Ultima masuratoare este mai fidela in ceea ce priveste diferentele existente intre absorbtia retinolului si al carotenilor.
1 mcg Retinol = 3,3 UI vitamina A sau 10 UI beta-caroten
1 ER = 1 mcg Retinol sau 6 mcg beta-caroten sau 12 mcg de alti caroteni

DOZA ZILNICA DE VITAMINA A

Perioada de viata

Varsta

 mcg/zi (UI/zi)

Sugari

0 – 6 luni

 400 (1333 UI)

Copii

7 – 12 luni

 500 (1667 UI)

Copii

1 - 3 ani

300 (1000 UI)

Copii

4 – 8 ani

400 (1333 UI)

Copii

9 – 13 ani

 600 (2000 UI)

 Adolescenti

 14 – 18 ani

Barbati 900 (3000 UI)
Femei 700 (2333 UI)

 Adulti

 Peste 19 ani

Barbati 900 (3000 UI)
Femei 700 (2333 UI)

 Sarcina

 Sub 18 ani

750 (2500 UI)

Sarcina

Peste 18 ani

770 (2567 UI)

Alaptat

Sub 18 ani

1,200 (4000 UI)

Alaptat

Peste 18 ani

1,300 (4333 UI)


SUPRADOZARE
Hipervitaminoza A apare fie printr-o ingestie crescuta de alimente care furnizeaza vitamina A preformata (retinoizi, nu caroteni), fie printr-o administrare indelungata a suplimentelor de vitamina A in doza mare. Carotenemia este ingestia crescuta a precursorilor de vitamina A, adica a carotenilor si se manifesta prin colorarea pielii in galben-portocaliu, mai evidenta la nivelul palmelor si talpilor.
Hipervitaminoza A este insa rara ( de exemplu aproximativ 200 de cazuri sunt raportate anual in Statele Unite).
Manifestarile intoxicatiei acute cu vitamina A apar intr-o zi sau cateva zile si includ dureri de cap, greata, varsaturi, uscarea si descuamarea pielii, iar la copii cresterea presiunii intracraniene cu bombarea fontanelelor. Doza toxica acuta este 25 000 UIkgcorp.
Manifestarile intoxicatiei cronice cu vitamina A sunt rezultatul unui consum indelungat de vitamina A, corespunzator unor doze de 10 ori mai mari decat doza zilnic recomandata        (peste 25 000 UI/zi sau 4000 UI/kgcorp/zi), timp de 6 – 15 luni. Toxicitatea cronica afecteaza pielea, membranele mucoase, sistemul musculo-scheletal si nervos. Manifestarile includ: caderea parului,  descuamare tegumentara (mai ales la nivelul palmelor si talpilor), eritem (roseata) cutanat, prurit (senzatie de mancarime), conjunctivite, eczeme, uscaciunea membranelor mucoase, fisurarea buzelor, sangerari nazale, tulburari menstruale, dureri musculare si articulare, dureri osoase, in special la nivelul oaselor lungi (exacerbate de efort), dureri de cap, tulburari vizuale, anemie, inapetenta, pierdere in greutate, oboseala, insomnie, iritabilitate. La copii apare bombarea fontanelor, si s-au descris cazuri de inchidere prematura a cartilajelor de crestere. La examenul fizic se pot gasi: marirea de volum a splinei si ficatului (hepatosplenomegalie), lichid la nivelul cavitatii abdominale (ascita), edem papilar (la nivelul fundului de ochi), artrita migratorie (inflamatia articulatiilor).
Cercetari recente arata ca nivele crescute de vitamina A pot stimula resorbtia osoasa cu dezvoltarea osteoporozei.
Vitamina A administrata in doze mai mari de 10 000 UI/zi mai ales in primele 8 saptamani de sarcina este teratogenica (determina malformatii fetale, in special faciale, cardiace, ale timusului si ale sistemului nervos).

SUPLIMENTE
In general, suplimentele de vitamina A contin retinol, beta-caroten sau ambii compusi. De asemenea, multivitaminele contin vitamina A. Se recomanda a nu se administra mai mult de 8 000 – 10 000 UI/zi de vitamina A (2 400 – 3 000 mcg/zi). Studiile efectuate pe beta-caroten indica un necesar zilnic de 6 mcg/zi. Va rugam consultati medicul pentru stabilirea necesitatii suplimentarii de vitamina A.
O serie de studii epidemiologice evidentiaza rolul vitaminei A si mai ales al carotenilor in scaderea incidentei bolilor cardiovasculare.
Exista o serie de studii pe culturi celulare si modele animale care arata ca vitamina A (naturala si sintetica) ar reduce incidenta cancerelor de san, prostata, plamani, ficat si colon, insa nu exista date clare care sa ateste acest  efect anticancerigen la oameni. Se studiaza in continuare proprietatile anticancerigene si antioxidante ale beta-carotenului.
In schimb, un studiu prospectiv a aratat o asociatie inversa, semnificativa din punct de veder statistic intre concentratia plasmatica de retinol si cancerul pulmonar. Studiul CARET sugereaza faptul ca persoanele aflate la risc pentru cancerul pulmonar (fumatorii) trebuie sa evite dozele mari de vitamina A/suplimentele(retinol sau beta-caroteni).
O alta serie de studii au aratat ca dozele de peste 5 000 UI/zi de vitamina A administrate timp indelungat la femeile si barbatii in varsta se asociaza cu un risc crescut de fracturi osteoporotice si o scadere a densitatii minerale osoase. Excesul de retinol se pare ca ar determina resorbtie osoasa sau ar interfera cu rolul vitaminei D de a fixa calciul la nivel osos. Pentru beta-caroten nu s-a descris insa nici un efect la nivel osos.
Dieta femeilor insarcinate trebuie sa contina vitamina A, insa nu trebuie sa depaseasca 5000 UI/zi, avand in vedere asocierea malformatiilor fetale. Se recomanda in special suplimentele pe baza de beta-caroteni. Folosirea derivatilor sintetici de retinol, de uz general sau local (medicamentele folosite in tratamentul acneeii) trebuie evitata in sarcina.
Observatie: Toate aceste studii nu anuleaza sutele de cercetari care demonstreaza necesitatea unei diete bogate in special in caroteni.

INTERACTIUNI
Consumul cronic de alcool determina scaderea rezervelor de retinol din ficat. In plus. consumul cronic de alcool amplifica toxicitatea retinolului.
Contraceptivele orale pe baza de estrogen si progesteron stimuleaza sinteza proteinei transportatoare a vitaminei A in organism si implicit „exportul” vitaminei A catre restul organismului.
Medicamentele de tipul colestiraminei si colestipolului, care sechestreaza acizii biliari, scad absorbtia intestinala a vitaminei A prin neformarea miceliilor (grasimilor) necesare procesului de absorbtie al lipidelor.
Folosirea indelungata a laxativelor pe baza de uleiuri minerale determina malabsorbtia grasimilor.
Tratamentul anticoagulant poate fi mai putin eficient in conditiile in care suplimentele de vitamina A se folosesc.
Dintre antibiotice, neomicina administrata oral mai mult de 10 zile poate afecta absorbtia intestinala a vitaminei A.

ATENTIE
Exista o serie de medicamente pe baza de retinol folosite in tratamentul acneeii (tretinoin si izotretinoin) si leucemiei acute promielocitare (acid trans-retinoic). Suplimentele de vitamina A nu trebuie asociate tratamentelor cu vitamina A in cazul bolilor mentionate mai sus, datorita riscului ridicat de intoxicatie cu vitamina A. Va rugam consultati medicul pentru stabilirea tratamentului adecvat.




<< Luteina ACIDUL PANTOTENIC >>
Legat de acest subiect
Publicitate
Publicitate
Pagina principalaDespre EmedOnLinePublicitateFinantareConfidentialitatePublica un articolContact
Boli si afectiuni : Afectiuni digestiveAlergiiAparatul respiratorBTS Boli cu transmitere sexualaBoli autoimune si sistemiceCancerControlul greutatiiFicatInima si vase de sangeMenopauzaNas, Gat si UrechiOase si muschiObstetrica si ginecologieOchiPediatriePiele, Unghii si ParPsihiatrieRaceala si gripaSangeSexologieSomnTiroidaUrologie
Categorii : AnalizeIngrijire si frumuseteInterventiiPsihologie Sarcina si nastereaSanatatea copiluluiSanatatea familieiSanatatea femeiiSemne si simptome
Medicamente : Digestiv si metabolismSangeCardiovascularDermatologieGenitourinarHormoniAntiinfectioaseAntineoplaziceSistem muscular scheleticSistem nervosAntiparazitare RespiratorOrgane senzitive
e-medOnline © 2006-2007