Index alfabetic general
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Z
Publicitate
Sondaj
Care dintre urmatoarele ar trebui evitate atunci cand esti insarcinata ?
Cofeina
Fumatul
Sexul
Exercitiul fizic
Lactate nepasteurizate
Mezeluri si carne neprelucrata termic
Mersul cu avionul
Ce parere aveti despre eMedOnline.ro?
Excelent
Bun
Satisfacator
Nesatisfacator
  • Newsletter
Vitamine si minerale :: Vitamine


VITAMINA C

Suplimente
Autor: Dr. Ana-Maria Iordan
In acest articol:
  1. Ce este vitamina C?
  2. Ce face vitamina C?
  3. Surse naturale de vitamina C
  4. Daca lipseste
  5. Care este necesarul zilnic de vitamina C?
  6. Suplimente
  7. Supradozare, interactiuni

Suplimentele constituie o alta sursa de vitamina C. Ele exista sub diferite forme: capsule, comprimate, praf, lichide. Formulele de vitamina C sunt de asemenea diferite: acid ascorbic, saruri minerale ale acidului ascorbic, esteri ai vitaminei C, complex vitaminic sau multivitamine.

Acidul ascorbic, fie natural, fie sintetic are aceiasi structura chimica si nu sunt diferente in ce priveste biodisponibilitatea sa sau activitatea biologica.
Sarurile ale acidului ascorbic sunt tamponate si, astfel, mai putin acide decat acidul ascorbic ca atare. Sunt considerate a fi mai putin iritante gastric, iar cele mai cunoscute sunt sarurile de calciu si de sodiu.
Esterul de vitamina C (vitamina C esterificata cu acid palmitic) reprezinta formula lipo-solubila a vitaminei C, adaugata in componenta multor creme datorita proprietatilor antioxidante si colageno-formatoare pe care vitamina C le manifesta.

Complexul C contine si bioflavonoizi, care ar potenta beneficiile vitaminei C, fara insa sa existe dovezi clare in acest sens.
Suplimentele de vitamina C sunt indicate in general persoanelor aflate la risc pentru carenta vitaminica: fumatorii, femeile care folosesc contraceptive orale, pacientii cu boli periodontale, batranii sau persoanele care au o dieta lipsita de vitamina C naturala.
Desi doza zilnica variaza in functie de nevoile fiecarei persoane, se poate administra o doza de 200 mg/zi. Eficacitatea megadozelor (20 - 40 g/zi recomandate de anumiti practicieni pentru a combate infectiile) nu a fost demonstrata. Din contra, exista studii care arata ca dozele mai mari de 200 mg nu se mai absorb, ci se excreta.

Rolul vitaminei C in profilaxia si tratamentul infectiilor de cai respiratorii superioare si inferioare ramane controversat. Datele studiilor efectuate pana in prezent indica faptul ca efectele profilactice ale suplimentelor sunt limitate in cazul persoanelor cu dieta deficitara in vitamina C, dar efecte terapeutice pot apare in grupuri populationale mai largi. Studiile arata ca suplimentele administrate pe o perioada mai lunga de timp (1g/zi de vitamina C administrata in lunile de iarna) nu previn infectiile de cai respiratorii si au un beneficiu modest asupra scaderii duratei simptomelor.
Eficienta terapiei cu vitamina C in infectiile de cai respiratorii a fost relationata cu stilul de viata, obiceiurile alimentare si aportul alimentar de viatamina C.

Exista controverse si in ce priveste administrarea unor megadoze in cazul unor boli precum cancerul, hipertensiunea arteriala sau pentru prevenirea bolilr cardiace.
Cercetatorii inca nu au ajuns la un consens referitor la beneficiile administrarii suplimentelor de vitamina C in tratamentul cancerului. Pe de-o parte exista studii care arata ca celulele neoplazice preiau mai rapid vitamina C decat celulele normale. In plus, radioterapia si chimioterapia actioneaza prin stimularea procesului de oxidare si producerea de radicali liberi la nivelul celulelor neoplazice. Deoarece vitamina C este antioxidanta, impiedicand acest proces de producere al radicalilor liberi de oxigen cercetatorii considera ca vitamina C ar impieta tratamentul anticancerigen. Deoarece impactul vitaminei C asupra pacientilor aflati sub tratament anticancerigen nu este cunoscut in totalitate, majoritatea cercetatorilor cred ca suplimentele de vitamina C trebuie evitate in acest caz.
Pe de alta parte exista cercetatori care cred ca megadozele de vitamina C pot proteja celulele normale, inhiband cresterea celulelor neoplazice. Desi acest lucru s-a demonstrat in laborator, in studii in vitro, nu exista studii controlate, realizate in vivo care sa vina in sprijinul acestei teorii.
Astfel ca, pe baza datelor clinice din studiile realizate pana in prezent, pacientii cu neoplazii aflati sub radio- sau chimioterapie trebuie sa evite administrarea unor doze suplimentare de vitamina C, altele decat necesarul zilnic indicat de medicul curant.
In cazul profilaxiei bolilor cardiace, exista studii care sustin beneficiile vitaminei C in cazul pacientilor cu boli coronariene. Alte studii arata ca doze de 500 mg/zi de vitamina C au determinat ingrosarea peretilor arteriali de 2,5 ori mai repede decat in mod normal, probabil datorita proprietatilor colageno-formatoare ale vitaminei. De aceea, cercetatorii recomanda evitarea dozelor mai mari de 200 mg/zi.
Studii desfasurate in Japonia pe o perioada de 20 de ani au indicat ca in cazul persoanelor cu concentratii plasmatice mai ridicate de vitamina C, riscul pentru producerea unui infarct miocardic este cu 29% mai mic decat in cazul celor cu cele mai mici concentratii de vitamina C.  De mentionat este faptul ca in acest studiu concentratia plasmatica ridicata a vitaminei C era urmarea unei diete bogate in fructe si legume, ceea ce face dificila separarea efectului benefic al vitaminei C fata de efectele altor nutrienti din fructe si legume referitor la riscul de aparitie al infarctului miocardic.  Acelasi lucru este valabil si in cazul protectiei conferite de vitamina C fata de aparitia majoritatii tipurilor de cancere. Un aport bogat in fructe si legume s-a asociat cu o scaderea incidentei cancerelor de la nivelul gurii, cancerului de corzi vocale, de esofag, stomac, colon, rect si cancerului pulmonar.
Nici in cazul cataractei nu exista suficiente date concludente pentru a putea indica doza necesara prevenirii, desi beneficiul vitaminei C este cert in acest caz.
In cazul bolilor periodontale, exista o relatie intre dieta putin bogata in vitamina C si un risc crescut pentru aparitia periodontopatiilor in populatia generala. In plus, fumatorii cu aport alimentar scazut in vitamina Cau un risc si mai mare de dezvoltare al periodontozelor.




Pagini: « 1 2 3 4 5 (6) 7 »
<< VITAMINA B6 (piridoxina) VITAMINA D >>
Legat de acest subiect
Publicitate
Publicitate
Pagina principalaDespre EmedOnLinePublicitateFinantareConfidentialitatePublica un articolContact
Boli si afectiuni : Afectiuni digestiveAlergiiAparatul respiratorBTS Boli cu transmitere sexualaBoli autoimune si sistemiceCancerControlul greutatiiFicatInima si vase de sangeMenopauzaNas, Gat si UrechiOase si muschiObstetrica si ginecologieOchiPediatriePiele, Unghii si ParPsihiatrieRaceala si gripaSangeSexologieSomnTiroidaUrologie
Categorii : AnalizeIngrijire si frumuseteInterventiiPsihologie Sarcina si nastereaSanatatea copiluluiSanatatea familieiSanatatea femeiiSemne si simptome
Medicamente : Digestiv si metabolismSangeCardiovascularDermatologieGenitourinarHormoniAntiinfectioaseAntineoplaziceSistem muscular scheleticSistem nervosAntiparazitare RespiratorOrgane senzitive
e-medOnline © 2006-2007